Mugur Isărescu spune care ar trebui să fie prioritățile Guvernului în contextul actual

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment privind economia României în anul 2026. Impactul războiului din Iran asupra stabilităţii naţionale ar putea fi unul extrem de grav. Declaraţiile au fost făcute în cadrul conferinţei „The Economist Romanian Government Roundtable”. Invitatul special al evenimentului a fost Daron Acemoglu, laureatul Premiului Nobel pentru Economie în 2024. Isărescu a subliniat că incertitudinea geopolitică actuală pune presiuni uriaşe pe preţurile energiei.

Impactul conflictului din Iran asupra economiei româneşti

Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să deterioreze semnificativ evoluţiile economice pe termen lung. Guvernatorul a explicat că presiunile asupra energiei sunt o ameninţare constantă. Dacă acest război va continua, consecinţele nu vor afecta doar România. Impactul ar putea fi unul global, afectând rutele comerciale şi pieţele financiare. Mugur Isărescu a insistat că, în ciuda riscurilor, Guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală. Ajustările bugetare sunt obligatorii pentru a menţine echilibrul macroeconomic al ţării. Nu este prima oară cand un reprezentant BNR a mai venit cu această opinie, de a continua consolidarea fiscală orice ar fi.

Rolul BNR în perioade de incertitudine majoră

Guvernatorul a definit clar misiunea băncii centrale în contextul actualei crize. „Rolul băncii centrale nu este acela de a elimina incertitudinea, deoarece este imposibil”, a explicat el. Obiectivul principal rămâne evitarea transformării incertitudinii în instabilitate financiară. Politica monetară trebuie să asigure, înainte de toate, stabilitatea prețurilor la consumator. Stabilitatea prețurilor este în mod cert legată de stabilitatea întregului sistem financiar.

BNR se confruntă cu provocări complexe în gestionarea acestor două dimensiuni ale politicii sale. Instituţia trebuie să acţioneze fără a constrânge excesiv activităţile economice interne. De asemenea, este esenţială conservarea stabilităţii cursului de schimb valutar. Această stabilitate trebuie menţinută simultan cu o flexibilitate adecvată a pieţei. Un alt obiectiv este susţinerea intermedierii creditelor pentru populaţie şi firme. În tot acest timp, standardele de creditare prudenţială trebuie protejate cu stricteţe conform Ziarului Financiar.

De la COVID la războiul din Iran: Şocuri succesive

Restartul economic de după perioada COVID a generat primele şocuri inflaţioniste majore. Acestea au fost urmate rapid de o serie de crize internaţionale succesive. Războiul din Ucraina a adăugat o presiune suplimentară asupra stabilităţii noastre economice. Mugur Isărescu consideră că politicile monetare au fost adecvate în faţa acestor provocări. Inflaţia a fost moderată prin măsuri prompte, în ciuda şocurilor care s-au suprapus. Cu toate acestea, volatilitatea geopolitică lasă în urmă multe aspecte nerezolvate.

Rezilienţa economiei româneşti

Economia noastră este strâns interconectată cu celelalte economii din sud-estul Europei. În ultimii zece ani, s-au depus eforturi constante pentru accelerarea convergenţei europene. România a demonstrat o rezilienţă remarcabilă în faţa dificultăţilor globale recente. Guvernatorul a confirmat că acest lucru este un adevăr statistic evident. Totuşi, sunt necesare investiţii masive pentru a fructifica oportunităţile de la orizont. Măsurile politice pozitive trebuie să continue pentru a susţine creşterea economică.

Situaţia finanţelor publice se confruntă în prezent cu presiuni uriaşe de cheltuieli. Cheltuielile bugetare rămân ridicate, punând la încercare capacitatea de finanţare a statului. Creşterea economică este continuă, dar se desfăşoară într-un ritm mult mai moderat. Această creştere este susţinută de investiţii şi de absorbţia fondurilor europene. Piaţa muncii din România rămâne încă robustă, oferind un suport vital economiei.

În acelaşi timp, România se confruntă cu vulnerabilităţi structurale care nu pot fi ignorate. Un deficit de cont curent ridicat rămâne o problemă majoră pentru ţara noastră. Dezechilibrele fiscale persistente necesită o atenţie sporită din partea decidenţilor politici. De asemenea, suntem extrem de sensibili la variaţiile condiţiilor financiare internaţionale. Consolidarea fiscală este, în acest context, singura cale sigură pentru viitor.