OCDE ridică prognoza de creștere globală pentru 2026 la 2,9%. Impactul războiului din Orientul Mijlociu a fost mai redus decât se preconiza

Economia mondială continuă să dea dovadă de reziliență, însă perspectivele pentru următoarea perioadă rămân marcate de riscuri importante.

Creșterea costurilor de finanțare, evoluția prețurilor la energie și incertitudinile geopolitice pot pune presiune asupra economiilor în lunile următoare. Investițiile în inteligență artificială reprezintă, în schimb, unul dintre principalii factori care pot susține activitatea economică.

Economia globală încetinește față de anul trecut

Economia globală se dovedește mai solidă decât se anticipa. În perspectiva sa interimară publicată miercuri, OCDE și-a majorat cu 0,1 puncte procentuale proiecția de creștere pentru 2026 față de luna iunie, concluzionând că economia mondială „a făcut față șocului asupra aprovizionării cu energie declanșat de conflictul din Orientul Mijlociu mai bine decât se anticipa”.

Totuși, acest lucru marchează în continuare o încetinire clară față de creșterea de 3,4% înregistrată anul trecut, iar OCDE și-a redus, de asemenea, prognoza pentru 2027 cu 0,1 puncte procentuale, la 3%.

Revizuirile în creștere au fost extinse. Statele Unite sunt acum așteptate să crească cu 2,2% în acest an, iar zona euro cu 1%, ambele estimări fiind majorate cu 0,2 puncte procentuale, în timp ce prognoza pentru Japonia a crescut cu aceeași marjă, la 0,8%. Proiecția pentru China a rămas neschimbată, la 4,5%, iar economiile G20 sunt așteptate să crească împreună cu 3,1%.

Spania ar urma să aibă cea mai puternică creștere dintre marile economii ale zonei euro

În zona euro, OCDE se așteaptă ca Spania să crească cu 2,6% în 2026 și cu 1,8% în 2027, înaintea celorlalte țări incluse în actualizarea sa din septembrie. Germania este prognozată să crească cu 1,1% în ambii ani, Italia cu 0,9% și 0,6%, iar Franța cu 0,4% și, respectiv, 0,7%. Zona euro, în ansamblu, este așteptată să crească cu 1% în fiecare dintre cei doi ani.

Prețurile energiei au crescut puternic de când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în februarie, însă mai mulți factori au atenuat impactul.

OCDE a indicat stocurile considerabile de petrol, oferta suplimentară din partea producătorilor din afara Golfului și măsurile discreționare de sprijin guvernamental, în timp ce condițiile financiare mai generale, inclusiv creșterea piețelor bursiere și accesul continuu la credit, au rămas favorabile.

Investițiile masive în inteligență artificială au susținut, de asemenea, producția și comerțul, iar organizația a afirmat că acestea ar putea genera o creștere mai puternică decât cea prognozată.

Inflația și costurile de finanțare rămân printre principalele riscuri

Această ameliorare vine însă cu anumite rezerve. Băncile centrale au început să majoreze ratele dobânzilor pentru a limita inflația determinată de prețurile ridicate ale petrolului și gazelor, care au împins costurile motorinei și ale altor carburanți la maxime ale ultimilor ani. Inflația generală în țările G20 este prognozată la 4,1% în acest an, în timp ce OCDE se așteaptă ca aceasta să ajungă la 3% în zona euro.

Între timp, randamentele obligațiunilor guvernamentale din țări ale UE, inclusiv Germania și Franța, au urcat la maxime ale ultimilor ani, majorând costurile de împrumut pentru statele care au deja datorii și deficite ridicate. În Europa, aceste costuri mai mari de finanțare, alături de sprijinul temporar și țintit pentru energie, pun o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

Privind dincolo de Europa, OCDE a avertizat că „creșterea randamentelor obligațiunilor subliniază mai mult ca oricând necesitatea unor eforturi sporite pentru limitarea și realocarea cheltuielilor guvernamentale, îmbunătățirea eficienței sectorului public și consolidarea veniturilor, pentru a asigura sustenabilitatea datoriei pe termen lung și pentru a menține capacitatea guvernelor de a reacționa la șocuri semnificative”.

Un război prelungit și randamentele slabe ale investițiilor în AI pot afecta creșterea

OCDE a semnalat, de asemenea, un război prelungit, șocurile asupra ofertei legate de condițiile meteorologice, provocate de un fenomen El Niño foarte puternic care ar afecta recoltele și prețurile alimentelor, precum și randamentele investițiilor în inteligență artificială care ar putea dezamăgi, drept principalele riscuri care ar putea slăbi creșterea, potrivit Euronews.