Ce se întâmplă cu recrutările muncitorilor străini după blocajul platformei WorkinRomania. Companiile rămân cu costuri deja suportate și posturi neocupate

Suspendarea ordinului privind lista ocupațiilor deficitare a dus la dezactivarea unor funcționalități din WorkinRomania. Autoritățile încearcă acum să stabilească ce cereri mai pot fi procesate și ce se întâmplă cu dosarele deja intrate în sistem.

Situația apare la puțin peste o lună de la introducerea noului mecanism. Pentru unele companii, efectele se văd deja după ce selecția personalului fusese făcută, dar recrutarea nu a mai putut trece în etapa următoare.

Muncitorii au fost selectați, dar dosarele nu mai pot avansa

Unele recrutări au fost surprinse de oprirea fluxurilor după ce selecția candidaților fusese deja încheiată. Următorul pas trebuia să fie continuarea procedurilor pentru aducerea muncitorilor în România.

AducemPersonal.ro se află printre agențiile care aveau recrutări în pregătire în momentul opririi unor fluxuri. Victor Gorea, manager general al companiei, explică ce recrutări au rămas în așteptare. „Avem peste 100 de muncitori selectați pentru diverse companii, atât în HoReCa, cât și în construcții”, spune Gorea.

Situația diferă însă în funcție de momentul în care a început procedura. Cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli continuă să fie soluționate potrivit mecanismului anterior. Problemele apar la recrutările care trebuiau să intre în noul sistem WorkinRomania. AducemPersonal.ro a parcurs procedura de autorizare, dar nu a mai putut depune documentele pentru o parte dintre muncitorii selectați. Pentru companiile care îi așteaptă, posturile rămân neocupate mai mult decât anticipaseră angajatorii.

Costurile apar înainte ca muncitorii să ajungă în România

Recrutarea generează costuri înainte ca dosarele să poată avansa. „Pentru noi, o persoană ne costă circa 150 de euro recrutarea, pentru că mergem permanent în țările respective să facem recrutarea pe loc”, explică Victor Gorea.

Cheltuielile suportate ulterior de angajator pot ridica și mai mult costul procesului. Întârzierea înseamnă însă mai mult decât bani deja cheltuiți pentru recrutare. Efectele pot ajunge direct în activitatea firmelor care așteaptă personalul. Gorea descrie un caz din sectorul serviciilor de îngrijire.

„O companie de îngrijire a bătrânilor a deschis două centre pentru care așteaptă angajați. Pentru că nu are personal, nu poate prelua beneficiarii”, spune Gorea.

Un proces care dura deja până la șase luni se poate prelungi

Aducerea unui muncitor străin în România putea dura aproximativ șase luni și înainte de situația actuală. Managerul general al agenției AducemPersonal.ro indica acest interval într-o discuție anterioară, în special pentru candidații recrutați din țări precum Nepal sau Sri Lanka. Procesul cuprinde selecția candidatului, pregătirea documentelor și etapele necesare pentru intrarea și angajarea în România. Durata diferă în funcție de țara de origine și de situația fiecărui dosar.

Perioada în care recrutările nu pot avansa se adaugă acum acestui interval. Nu există deocamdată un termen clar pentru reluarea tuturor procedurilor afectate. Pentru 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. În perioada 2022–2025, contingentul anual fusese de 100.000 de persoane.

Contingentul reprezintă plafonul noilor admiteri, nu numărul de muncitori care vor ajunge efectiv în România. Fiecare recrutare trebuie să parcurgă în continuare procedurile necesare înainte ca lucrătorul să poată veni în țară.

Blocajul apare la o lună după lansarea noului sistem

Platforma WorkinRomania a fost lansată în august pentru digitalizarea principalelor etape administrative ale recrutării lucrătorilor din afara Uniunii Europene. Primele date ale Inspectoratului General pentru Imigrări arătau că între 7 august și 7 septembrie fuseseră înregistrate 1.762 de cereri. Dintre acestea, 1.207 se aflau încă în etapa de completare sau editare, iar 457 ajunseseră la Inspectorat pentru soluționare. Alte 57 fuseseră validate.

Datele nu arată câte dintre solicitări sunt afectate de situația actuală. Stadiul diferit al cererilor este unul dintre aspectele pe care autoritățile încearcă să le clarifice. Lansarea recentă a platformei înseamnă și că firmele se aflau încă în tranziția către noul mecanism. Efectele suspendării diferă astfel în funcție de etapa în care intrase fiecare recrutare.

Inspectoratul General pentru Imigrări a precizat că situația nu este provocată de o defecțiune tehnică a platformei. Unele fluxuri au fost dezactivate după suspendarea ordinului privind lista ocupațiilor deficitare. Printre acestea se află înregistrarea și autorizarea angajatorilor, precum și depunerea cererii unice pentru anumite vize de muncă. Funcționalitățile care nu sunt afectate de hotărârea instanței au rămas disponibile.

Patronatul contestă modul în care a fost aplicată decizia instanței

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), organizația care a atacat ordinul în instanță, contestă modul în care autoritățile au aplicat hotărârea. Organizația cere reconfigurarea WorkinRomania și reluarea procesării solicitărilor pentru toate ocupațiile din Clasificarea Ocupațiilor din România.

PIFM își bazează solicitarea pe interpretarea efectelor juridice ale suspendării ordinului. „Suspendarea actului administrativ subsecvent nu anulează ordonanța de urgență și nu justifică sistarea de la procesarea cererilor depuse de operatorii economici”, susține organizația.

În interpretarea patronatului, suspendarea listei a eliminat temporar restricția introdusă prin ordin, fără să oprească mecanismul de recrutare prevăzut de ordonanța de urgență. Organizația consideră că angajatorii ar trebui să poată folosi procedura generală de testare a pieței muncii. Patronatul critică și faptul că numele său a fost menționat în mesajul afișat pe platformă după hotărârea instanței. Organizația susține că formularea poate crea impresia că acțiunea sa în instanță a provocat blocarea procedurilor, interpretare pe care o respinge.

Patronatul reclamă efecte pentru firme din construcții, agricultură, industrie și HoReCa. Printre riscurile indicate se află oprirea unor lucrări, penalități contractuale și investiții afectate. Dacă situația persistă, organizația spune că va folosi demersurile legale pe care le are la dispoziție pentru protejarea angajatorilor.

Ministerul Muncii spune că unele verificări nu mai pot fi făcute

Ministerul Muncii are o interpretare diferită. Instituția susține că, fără lista ocupațiilor deficitare, nu mai pot fi realizate toate verificările necesare pentru aprobarea anumitor cereri. Ministerul a cerut Ministerului Afacerilor Interne, administratorul tehnic al platformei, ca restricțiile să se aplice doar operațiunilor afectate direct de hotărârea instanței. Autoritățile încearcă și să stabilească situația cererilor deja depuse, în funcție de etapa în care se aflau. Ministerul a anunțat că va contesta hotărârea privind suspendarea ordinului.

Până la clarificarea situației, unele companii rămân cu muncitori deja selectați, posturi neocupate și costuri suportate pentru recrutări care nu pot continua. În anumite cazuri, întârzierea amână direct activități pentru care personalul fusese deja recrutat.