Parlamentul European cere un buget mai mare pentru perioada 2028-2034. Propunerea include o creștere de 10% față de varianta Comisiei

Comisia pentru bugete a Parlamentului European a votat miercuri o poziție fermă privind viitorul financiar al Uniunii. Deputații europeni solicită o majorare de 10% a bugetului multianual pentru intervalul 2028-2034. Această propunere vine în completarea variantei de două trilioane de euro prezentată anterior de Comisia Europeană. Parlamentul consideră că resursele suplimentare sunt vitale pentru stabilitatea economică a blocului comunitar în acest deceniu. În contextul actual din aprilie 2026, prioritățile politice necesită o finanțare solidă și predictibilă. Eurodeputații doresc să asigure resurse suficiente pentru competitivitate, inovare și acțiune globală. Această decizie marchează începutul unei perioade intense de negocieri între marile instituții de la Bruxelles.

Priorități politice și distribuirea fondurilor suplimentare

Majorarea de 10% propusă de Parlament ar urma să fie distribuită echilibrat între trei piloni principali. Primul pilon vizează planurile naționale de dezvoltare ale fiecărui stat membru. Cel de-al doilea pilon este reprezentat de fondurile destinate competitivității economice. Al treilea pilon major include programele Orizont Europa și programul Europa Globală. Fondul pentru Competitivitate are rolul de a întări poziția Europei pe piața mondială actuală. Programul Orizont se va concentra pe susținerea inovației, a educației și a cercetării științifice. Europa Globală va acoperi acțiunile Uniunii în afara granițelor sale geografice. Acesta include finanțarea proiectelor în țări terțe, securitatea internațională și ajutorul umanitar de urgență.

Această structură bugetară este gândită să ofere reziliență în fața crizelor geopolitice din anul 2026. Parlamentul subliniază că securitatea și inovația nu pot fi neglijate în noul climat mondial. Programul Europa Globală devine esențial pentru gestionarea tensiunilor externe și pentru oferirea de sprijin aliaților strategici. Fondurile pentru cercetare vor asigura avansul tehnologic necesar în sectoarele industriale cheie. Competitivitatea europeană depinde direct de aceste investiții masive în cunoaștere și în infrastructură digitală. Deputații europeni consideră că o reducere a acestor sume ar afecta grav viitorul pe termen lung. Uniunea Europeană trebuie să rămână un lider în domeniul cercetării și al asistenței umanitare globale.

Protejarea fermierilor și a studenților în fața datoriilor vechi

O temă centrală a propunerii parlamentare vizează rambursarea datoriei contractate prin programul Next Generation EU. Parlamentul propune ca aceste plăți să fie efectuate în afara plafoanelor bugetare obișnuite. Comisia Europeană dorea inițial ca rambursarea datoriei din epoca pandemiei să fie inclusă în limitele curente. Parlamentul European respinge categoric această variantă, considerând-o periculoasă pentru programele sociale și economice. Rambursarea datoriei comune nu trebuie să afecteze finanțarea agriculturii sau a întreprinderilor mici. Deputații europeni doresc să protejeze categoriile vulnerabile și proiectele de succes ale Uniunii. Fondurile destinate studenților prin programul Erasmus trebuie să rămână intacte în următorii ani.

„Datoria Next Generation EU trebuie rambursată peste plafoanele bugetare, nu pe seama fermierilor, a IMM-urilor, a cercetătorilor sau a studenților Erasmus,” a declarat Siegfried Mureșan, co-raportor de centru-dreapta.

Declarația lui Mureșan subliniază teama că rambursarea datoriilor ar putea „canibaliza” bugetele de investiții productive. Fermierii europeni se confruntă deja cu presiuni imense din cauza costurilor ridicate la energie. IMM-urile au nevoie de sprijin constant pentru a supraviețui într-o economie globală extrem de volatilă. Programele de cercetare sunt motorul inovării care va asigura locurile de muncă în viitor. Parlamentul consideră că datoria generată de criza COVID-19 trebuie tratată separat de cheltuielile curente necesare dezvoltării. Această distincție clară reprezintă un punct major de divergență în negocierile cu Executivul european.

Critici aduse arhitecturii propuse de Comisia Europeană

Membrii Parlamentului au exprimat rezerve serioase față de ideea planurilor naționale unice de distribuție. Comisia Europeană a propus ca fiecare stat membru să aibă un singur plan centralizat. Parlamentul avertizează că această abordare ar putea reduce transparența cheltuielilor publice europene. Deputații se tem că un astfel de model va crea o competiție neloială între diverși beneficiari locali. De asemenea, planificarea centralizată ar putea submina politicile sectoriale specifice ale Uniunii Europene. Parlamentul dorește să păstreze un control riguros asupra modului în care sunt alocate resursele financiare. Transparența rămâne o prioritate absolută pentru a asigura corectitudinea procesului de finanțare.

O altă îngrijorare a deputaților vizează flexibilitatea sporită solicitată de Comisia Europeană. Extinderea programelor pentru a acoperi domenii mai largi ar putea duce la reblocări de fonduri arbitrare. Parlamentul avertizează că această metodă ar putea genera confuzie în rândul beneficiarilor de fonduri. Claritatea regulilor de finanțare este esențială pentru succesul oricărui proiect de cercetare sau infrastructură. Deputații europeni solicită un rol mult mai activ în monitorizarea și supravegherea întregului proces bugetar. Ei doresc garanții că banii cetățenilor sunt utilizați eficient și conform obiectivelor politice stabilite. Această bătălie pentru supraveghere va defini arhitectura instituțională a noului buget multianual.

Calendarul negocierilor și etapele următoare în 2026

Votul final în plenul Parlamentului European este programat pentru data de 29 aprilie 2026. Aceasta va fi etapa în care poziția negociatoare va deveni oficială la nivelul întregii instituții. Între timp, cele 27 de state membre trebuie să își definească propriile puncte de vedere comune. Negocierile propriu-zise între Parlament și Consiliul Uniunii Europene vor începe abia după acest proces. Obiectivul tuturor părților implicate este de a ajunge la un acord final până în luna decembrie. Bugetul pe termen lung necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre și a Parlamentului. Este un proces complex care va domina agenda politică a Europei în a doua jumătate a anului, conform EuroNews.

Rezultatul acestor negocieri va influența direct viața a milioane de cetățeni europeni în următorul deceniu. Un buget robust va asigura protecția fermierilor și avansul tehnologic al industriilor noastre. Deciziile luate în 2026 vor determina capacitatea Uniunii de a răspunde provocărilor climatice și de securitate. Parlamentul European dorește să demonstreze că este un garant al stabilității și al prosperității comune. Statele membre vor trebui să decidă dacă sunt dispuse să contribuie suplimentar la acest proiect colectiv. Miza este reprezentată de coeziunea economică a întregului continent într-un context global imprevizibil.