Președinta BCE ia în calcul majorarea ratei dobânzilor. Christine Lagarde susține că Europa este stabilă

Escaladarea conflictului din Iran readuce în prim-plan unul dintre cele mai sensibile riscuri pentru economia europeană. O nouă explozie a inflației alimentată de energie și materii prime.

 BCE nu va repeta ezitările din trecut

Banca Centrală Europeană se declară pregătită să majoreze dobânzile dacă războiul din Orientul Mijlociu provoacă un nou val inflaționist în zona euro. Mesajul a fost transmis de Christine Lagarde, care a insistat că instituția are acum mai multă flexibilitate și o capacitate mai bună de reacție decât în momentele de criză anterioare.

În cadrul unei conferințe organizate la Frankfurt de Institutul pentru Stabilitate Monetară și Financiară al Universității Goethe, președinta BCE a subliniat că situația de azi diferă clar de cea din primii ani ai războiului din Ucraina. Atunci, presiunea pe energie, perturbările din lanțurile de aprovizionare și reacțiile întârziate ale politicii monetare au creat un context mult mai greu de gestionat.

Acum, conducerea BCE consideră că pornește dintr-o poziție mai favorabilă. Economia europeană are un cadru macroeconomic mai stabil, politicile fiscale nu mai sunt la fel de expansioniste, iar instituția monetară și-a adaptat strategia pentru o perioadă în care incertitudinea globală rămâne ridicată. Lagarde a transmis că lipsa tuturor informațiilor nu va însemna blocaj decizional. Obiectivul de a readuce inflația la 2% pe termen mediu rămâne ferm, iar banca centrală este gata să acționeze la orice reuniune, dacă datele vor indica o deteriorare rapidă a perspectivelor.

Conflictul din Iran poate schimba traiectoria inflației

Mesajul BCE vine pe fondul îngrijorărilor legate de posibile efecte în lanț generate de conflictul din Iran. Piața energiei rămâne primul canal prin care tensiunile geopolitice pot lovi economia europeană. O creștere accelerată a cotațiilor la petrol și gaze ar putea majora costurile pentru companii, ar împinge în sus facturile gospodăriilor și ar readuce presiune asupra prețurilor din aproape toate sectoarele.

Lagarde a precizat că impactul de până acum pare mai redus decât în timpul crizei energetice din 2021-2022, când mai mulți factori negativi au acționat simultan. Totuși, riscul nu poate fi ignorat. Dacă tensiunile se extind, dacă blocajele se prelungesc sau dacă piețele de materii prime reacționează violent, inflația s-ar putea transmite mult mai repede în economie, potrivit Mediafax.

Pentru BCE, cheia nu stă doar în scumpirea energiei. Este important și felul în care șocul este distribuit între companii, salariați și guverne. O spirală a costurilor ar putea apărea din nou dacă firmele transferă agresiv cheltuielile mai mari în prețurile finale. Ulterior, lucrătorii cer salarii mai mari pentru a compensa pierderea de putere de cumpărare. Banca centrală ar putea considera necesară o nouă înăsprire a politicii monetare.

Deciziile vor fi luate de la o ședință la alta

Un element central din discursul lui Lagarde este schimbarea de metodă din interiorul BCE. Instituția nu mai vrea să fie prinsă într-o traiectorie anunțată din timp, care să îi limiteze libertatea de mișcare. Conducerea preferă o abordare bazată strict pe datele primite înaintea fiecărei reuniuni. Practic, BCE analizează permanent informații noi despre inflație și salarii. De asemenea, mai verifică cererea, evoluția piețelor de energie și reacțiile companiilor. Dacă tabloul se deteriorează brusc, răspunsul poate veni fără întârziere. Instituția ar putea păstra cursul actual fără să provoace tensiuni suplimentare în economie.

Lagarde a arătat că experiența din 2022 a demonstrat cât de costisitoare pot fi constrângerile asumate prea devreme. Orientările anticipate privind dobânzile au redus atunci flexibilitatea de reacție într-un moment în care realitatea economică se schimba rapid. Din perspectiva BCE, lecția a fost clară. Într-o lume marcată de războaie, și volatilitate ridicată, adaptarea valorează mai mult decât promisiunile făcute cu multe luni înainte.

Piețele, salariile și guvernele vor decide amploarea problemei

Președinta BCE a insistat și asupra faptului că efectele finale nu vor depinde exclusiv de evoluția conflictului. Vor conta și reacțiile interne din economiile europene. Banca centrală urmărește atent piețele de materii prime, așteptările companiilor privind prețurile de vânzare și indicatorii salariali, pentru a identifica din timp orice semn de contaminare mai amplă.

Politica fiscală va avea un rol decisiv. Lagarde a explicat că măsurile guvernamentale bine țintite pot reduce impactul asupra populației vulnerabile. În schimb, programele fără limite clare, riscă să stimuleze prea mult consumul și să amplifice transferul costurilor în întreaga economie.

Cu alte cuvinte, BCE nu privește doar spre graficele inflației, ci spre întreg mecanismul prin care un șoc extern se poate transforma într-o problemă persistentă. Din acest motiv, instituția nu promite o reacție automată, dar transmite un semnal ferm piețelor. Dacă războiul din Iran reaprinde inflația în zona euro, majorarea dobânzilor rămâne o opțiune reală și imediată. Indecizia, spune Lagarde, nu va împiedica banca centrală să intervină.