Profitul net al Nuclearelectrica a scăzut la 1,18 miliarde lei. Compania a livrat cu 31% mai puțină energie electrică în primele trei trimestre

Profitul net al Nuclearelectrica a scăzut la 1,18 miliarde lei. Compania a livrat cu 31% mai puțină energie electrică în primele trei trimestre
Profitul net al Nuclearelectrica a scăzut la 1,18 miliarde lei. Compania a livrat cu 31% mai puțină energie electrică în primele trei trimestre. Sursa: Nuclearelectrica
După un start de an bun, opririle din primăvară și debitul scăzut al Dunării din vară au pus o frână serioasă producției de energie electrică la Nuclearelectrica. La finalul primelor nouă luni, profitul net individual al companiei de stat a coborât cu 27,3%, până la 1,18 miliarde de lei, pe fondul scăderii cu 31,1% a energiei livrate în rețea.

Primele nouă luni din 2026 au marcat o traiectorie atipică pentru Nuclearelectrica, caracterizată printr-un început de an foarte profitabil și o contracție severă în trimestrul al treilea. La nivel individual, compania a încheiat perioada ianuarie-septembrie cu un profit net de 1,18 miliarde de lei, în scădere cu 27,3% comparativ cu perioada similară din 2025. Veniturile din exploatare s-au diminuat cu 16,7%, ajungând la 3,47 miliarde.

Evoluția a survenit pe fondul reducerii producției livrate în rețea cu 31,1%, până la 5.088 GWh (față de 7.383 GWh în primele nouă luni din 2025). La nivel consolidat, profitul net al Grupului SNN a coborât la 1,04 miliarde (-33,6%).

Prețuri ridicate și eliminarea contribuției la tranziție

Debutul anului a adus cele mai solide marje financiare. În primele trei luni din 2026, profitul net individual a urcat la 887,81 milioane lei, în creștere cu 72,8% față de nivelul de 513,66 milioane din T1 2025. Veniturile din exploatare au atins 1,61 miliarde (+8,3%), impulsionate de avansul cu 9,5% al vânzărilor de energie electrică. Factorul determinant a fost prețul mediu ponderat de vânzare mai mare cu 13,4% (597,67 lei/MWh), în condițiile unei producții livrate stabile de 2.635 GWh (-3,2%).

Rezultatul operațional a fost susținut decisiv de eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică (CFTE), care în T1 2025 generase costuri de 340,6 milioane. Ca urmare, EBITDA trimestrială a avansat cu 63,9%, la 1,15 miliarde.

Opririle simultane au temperat creștere

În al doilea trimestru, producția livrată în sistem a scăzut cu 23,4% comparativ cu T2 2025, la 1.519,58 GWh. Diminuarea a fost cauzată de intrarea Unității 1 în oprirea planificată pe 10 mai, suprapusă peste o oprire neplanificată a Unității 2 începând cu 4 mai, apărută din cauza unei disfuncționalități la un separator electric din partea clasică.

Între 10 și 30 mai, ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite concomitent, consumul propriu tehnologic fiind asigurat din rețea (13,7 mii MWh), alături de achiziții suplimentare din piață pentru respectarea obligațiilor contractuale de vânzare. Profitul net al trimestrului al doilea a coborât la circa 296 milioane, ducând rezultatul net cumulat la șase luni la 1,18 miliarde (+36,6% față de S1 2025).

Debitul Dunării a forțat oprirea

Situația operațională s-a deteriorat puternic în trimestrul al treilea din cauza scăderii drastice a debitului și nivelului Dunării. Acestea au determinat oprirea controlată a Unității 1 pe 28 iulie și a Unității 2 pe 13 august și declararea stării de forță majoră. Până la finele lunii septembrie, ambele unități au rămas oprite, consumul intern fiind asigurat din rețea în volum de 29,2 mii MWh.

Impactul a fost sever – producția livrată în T3 a coborât la 934,22 GWh (-65,1% față de T3 2025), iar veniturile trimestriale au scăzut la circa 679 milioane lei. Din cauza structurii de costuri preponderent fixe ale unei centrale nucleare, compania a consemnat o ușoară pierdere contabilă în T3 izolat (circa 1,8 milioane lei), profitul net la nouă luni stabilizându-se la 1,18 miliarde lei.

Contextul hidrologic a impus reducerea cu 3% a programului de investiții al Nuclearelectrica pe 2026, la 3,36 miliarde.

0 comentarii