UMAN. Întrebarea pusă la Timișoara, cuvântul ales la Cambridge

UMAN. Întrebarea pusă la Timișoara, cuvântul ales la Cambridge
UMAN. Întrebarea pusă la Timișoara, cuvântul ales la Cambridge. Sursa foto: Arhiva companiei
În octombrie, evenimentul UMAN | The Biennial, inaugurat la Timișoara, a propus o reflecție asupra locului omului în lume și în medicina următorului deceniu. O lună mai târziu, Cambridge Dictionary desemna „human” cuvântul anului 2026. Apropierea dintre cele două momente spune ceva despre preocupările unei lumi în schimbare și despre capacitatea unui oraș de a le anticipa.

Într-un an dominat de expansiunea inteligenței artificiale, Cambridge Dictionary a ales un cuvânt care readuce atenția asupra celor care o creează și o folosesc: „human” — „uman”. Alegerea surprinde o neliniște tot mai prezentă în dezbaterea publică: ce ne definește într-o lume în care mașinile pot conversa, crea și participa la decizii rezervate până recent oamenilor?

Cu o lună înainte, aceeași preocupare dăduse numele unui proiect inaugurat la Timișoara.

Bienala UMAN, o reuniune a medicinei, cercetării, tehnologiei și culturii

Desfășurată între 15 și 17 octombrie 2026, prima ediție UMAN – The Biennial | Health Science & Human Futures, inițiată de dr. Adrian Bădescu și dezvoltată împreună cu echipa de experți MedLife Medici’s și cu suportul a două dintrBiennial | Health Science & Human Futures, și Universitatea de Vest din Timișoara, a reunit medicina, cercetarea, tehnologia și cultura într-o conversație despre viitorul sănătății, al tehnologiei și al umanității.

Peste 90 de experți din România și din zece mari centre medicale și universitare din Europa au urcat pe scena bienalei în 18 paneluri și au alcătuit programul unui eveniment construit în jurul consecințelor progresului pentru viața oamenilor. Evenimentul s-a finalizat prin enunțarea Decalogului Uman, a celor zece Principii de la Timișoara. Aceste principii au stat la baza Bienalei UMAN. Ele nu sunt o creație UMAN și aparțin deja patrimoniului bioeticii, drepturilor omului, OECD, UNESCO, Convenției de la Oviedo, guvernanței europene a AI, eticii tehnologiei și altor cadre juridice. Sinteza Bienalei UMAN le reunește însă într-o singură arhitectură destinată explicit medicinei viitorului.

Decalogul Uman, cele Zece principii de la Timișoara

O alegere de fond

Pentru creatorii bienalei, numele exprima o alegere de fond. Într-o medicină tot mai sofisticată, capabilă să producă volume uriașe de informație și să intervină cu o precizie în creștere, relația dintre medic și pacient cere o atenție pe măsură. Cine explică o decizie? Cine își asumă răspunderea? Cum se păstrează încrederea atunci când între diagnostic și tratament intervin sisteme pe care pacientul le înțelege cu dificultate?

La întrebarea „Ce rămâne UMAN?”, Prof. univ. dr. Octavian Crețu, rectorul UMF „Victor Babeș”,  a răspuns „Rămâne întâlnirea în care un medic își pune cunoașterea, discernământul și caracterul în slujba unui om care îi încredințează viața”. Iar Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara a răspuns: „Rămâne libertatea de a întreba pentru ce folosim cunoașterea și ce fel de lume vrem să lăsăm celor care vin după noi.” Aceste întrebări au dat proiectului o dimensiune care depășește specialitățile medicale. Ele privesc felul în care societatea alege să folosească tehnologia și valorile după care îi măsoară succesul.

Adrian Bădescu a exprimat această miză în timpul evenimentului, descriind UMAN drept „un vis al umanității de a rămâne umană”. Inițiatorii bienalei au legat, totodată, proiectul de aspirația Timișoarei de a-și regândi viitorul pornind de la propriile rădăcini.

Abordări convergente

Explicațiile Cambridge pentru alegerea cuvântului anului urmăresc aceeași preocupare, la scara întregii societăți. Lexicograful Colin McIntosh observă că inteligența artificială schimbă inclusiv limbajul prin care ne descriem. Pe măsură ce delegăm tehnologiei activități intelectuale, devenim mai preocupați de ceea ce păstrăm ca expresie a gândirii, creativității și experienței umane.

În comentariul său asupra desemnării, Bill Gates a propus un criteriu direct: succesul inteligenței artificiale trebuie evaluat prin îmbunătățirea vieții oamenilor. Aplicată medicinei, această perspectivă conduce firesc spre întrebările bienalei timișorene: câtă sănătate produce inovația, cui îi este accesibilă și cum schimbă experiența celui care are nevoie de îngrijire?

Convergența este, așadar, una de substanță. La Cambridge, alegerea unui cuvânt identifică o preocupare definitorie a prezentului. La Timișoara, construirea unei bienale în jurul aceleiași idei oferă un cadru în care această preocupare poate fi discutată de cei care vor influența viitorul medicinei.

Sursa foto: Arhiva companiei

Un exercițiu de anticipare cu semnificație civică

Una dintre intențiile fondatoare ale UMAN a fost ca fiecare secțiune și fiecare panel să includă o perspectivă asupra următorilor zece ani. Participanții erau invitați să privească dincolo de performanțele disponibile astăzi și să examineze transformările care vor modela specialitățile, profesiile și instituțiile. Orizontul următorului deceniu a fost formulat explicit și în comunicarea publică a evenimentului.

O asemenea perspectivă schimbă miza conversației. Spitalul anului 2036 se pregătește prin investițiile, regulile și formele de educație adoptate acum. Tot acum se stabilesc competențele viitorilor medici și locul acordat judecății profesionale într-un sistem tot mai dependent de algoritmi.

Pentru Timișoara, acest exercițiu de anticipare are și o semnificație civică. Un oraș asociat cu inovația și premierele își poate continua tradiția prin capacitatea de a recunoaște devreme schimbările și de a crea instituțiile care le dau direcție. UMAN propune tocmai un asemenea spațiu de întâlnire între competență, imaginație și responsabilitate.

Confirmarea simbolică a actualității viziunii

Alegerea Cambridge poate fi citită, în acest context, ca o confirmare simbolică a actualității viziunii formulate de Adrian Bădescu și MedLife Medici’s. Cele două inițiative independente au identificat aceeași tensiune a epocii: pe măsură ce puterea tehnologiei crește, devine esențial să hotărâm ce viitor dorim pentru oameni.

Pentru Timișoara, adevărata promisiune a bienalei începe aici: în capacitatea de a transforma o întrebare recunoscută internațional într-un program local de reflecție și acțiune. Spiritul premierelor își recapătă astfel sensul prin ceea ce orașul se pregătește să construiască.

0 comentarii