România a raportat un minus de 1,1% la prețurile industriale în februarie. La nivel european scăderea ajunge la 1,6%

România s-a aflat printre statele membre cu cele mai mari reduceri lunare de preț. Raportarea anuală arată o imagine diferită pentru economia locală. Față de februarie 2025, prețurile industriale au continuat să crească. Evoluția rămâne importantă, deoarece acest indicator poate influența inflația resimțită de consumatori.

Scădere lunară în UE și în România

În februarie 2026, prețurile producției industriale au scăzut cu 0,7% în zona euro. La nivelul întregii Uniuni Europene, reculul a fost de 0,5%. România a fost printre țările cu cele mai mari scăderi lunare. Datele Eurostat indică un minus de 1,6% față de ianuarie. Doar Spania, Irlanda și Portugalia au raportat declinuri mai puternice. Scăderea de la noi a venit după un avans de 2,6% în ianuarie. La nivel european, principala cauză a fost ieftinirea energiei. Prețurile din acest sector au coborât cu 1,8% în UE. Și datele INS confirmă tendința descendentă din februarie. În total, piața internă și cea externă au consemnat o scădere de 1,1%. Piața internă a înregistrat un recul de 1,56% față de luna precedentă. Pe piața externă, prețurile au crescut ușor, cu 0,12%.

Creștere anuală pentru România, deși UE este în scădere

Privite de la un an la altul, cifrele spun o altă poveste. În februarie 2026, prețurile producției industriale au scăzut anual cu 3% în zona euro. La nivel european, reducerea anuală a fost de 2,7%. România nu s-a aliniat acestei tendințe europene. Prețurile au fost cu 2,7% peste nivelul din februarie 2025. Institul Național de Statistică indică o creștere anuală chiar ușor mai mare, de 3%. Țara noastră s-a aflat astfel printre statele cu cele mai importante creșteri. Doar Bulgaria, Finlanda, Suedia și Slovenia au raportat avansuri mai mari. În Uniunea Europeană, scăderea anuală a fost influențată tot de energie. Prețurile din sector au coborât cu 10,5%.

Unde s-au văzut cele mai mari modificări

Potrivit INS, cele mai puternice creșteri anuale au apărut la bunurile intermediare. Avansul a fost de 5,54% față de februarie 2025. Au urmat bunurile de uz curent, cu o creștere de 4,50%. Bunurile de capital au urcat cu 3,28%. Și bunurile de folosință îndelungată au înregistrat un plus de 2,30%. Industria energetică a avut o evoluție aproape stagnantă, de numai 0,29%.

 Industria prelucrătoare a crescut anual cu 3,77%. În același timp, industria extractivă a mers în sens opus și a scăzut cu 1,8%. Cea mai mare creștere de preț a fost raportată la distribuția apei și salubritate. Aici, avansul a ajuns la 14,28%. Creșteri de peste 8% au fost consemnate și în prelucrarea lemnului și hârtiei. Același prag a fost depășit și la produsele din cauciuc și mase plastice. Pe de altă parte, unele ramuri au înregistrat ieftiniri importante. Produsele de cocserie și prelucrarea țițeiului au scăzut cu 7,35%. Extracția petrolului brut și a gazelor naturale a coborât cu 6,92%. Fabricarea altor mijloace de transport a avut un recul de 2,08%, conform Agerpres.

Indicator important pentru evoluția inflației

Prețurile de la poarta fabricii sunt urmărite atent de economiști și de piețe. Acestea pot fi transferate, treptat, către consumatorul final. Din acest motiv, indicatorul oferă semnale timpurii despre direcția inflației. El este relevant și pentru deciziile de politică monetară. Scăderea lunară din februarie sugerează o temperare a presiunilor pe termen scurt. Totuși, creșterea anuală din România arată că tensiunile nu au dispărut complet. Diferențele dintre sectoare indică o economie cu evoluții inegale. Energia apasă în jos indicele european, dar unele ramuri locale continuă să scumpească producția.