România a cheltuit peste 325 de miliarde de lei pentru protecția socială. Suma a crescut cu peste 23% într-un singur an

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că protecția socială a ajuns să consume echivalentul a 18,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Creșterea reflectă atât majorarea prestațiilor sociale, cât și extinderea resurselor alocate pentru sistemul de protecție socială. În același timp, și veniturile sistemului au avansat într-un ritm similar.

Din suma totală, aproape 321,7 miliarde de lei au reprezentat prestații sociale acordate populației. Aceste cheltuieli au fost cu 23,8% mai mari decât în anul precedent și au reprezentat 18,3% din PIB. În același timp, veniturile sistemului de protecție socială au însumat 323,6 miliarde de lei. Acestea au crescut cu 24,7% față de 2023 și au reprezentat 18,4% din PIB.

Nivel record în ultimii zece ani

Graficul publicat de INS arată că atât veniturile, cât și cheltuielile pentru protecția socială au crescut aproape constant în perioada 2015-2024. Cea mai accentuată majorare a fost însă înregistrată anul trecut. Totodată, ponderea acestor cheltuieli în economie a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Cheltuielile au ajuns la 18,5% din PIB, iar veniturile la 18,4% din PIB.

Cea mai mare parte a cheltuielilor de protecție socială este destinată persoanelor aflate la limita de vârstă. În 2024, prestațiile acordate pentru bătrânețe au reprezentat 47,7% din totalul cheltuielilor sociale. Pe locul al doilea s-au situat cheltuielile pentru boală și îngrijirea sănătății, cu o pondere de 26%.

Beneficiile acordate familiilor și copiilor au reprezentat 11,3% din total. Cheltuielile pentru persoanele cu dizabilități au ajuns la 8,5%, cel mai ridicat nivel din întreaga perioadă analizată de INS.

La polul opus se află programele dedicate șomajului și locuirii. Beneficiile acordate persoanelor aflate în șomaj au reprezentat doar 0,2% din totalul cheltuielilor de protecție socială. O pondere similară a fost înregistrată și pentru beneficiile destinate acoperirii cheltuielilor de locuire.

Cheltuielile pentru combaterea excluziunii sociale au reprezentat 2,8% din totalul prestațiilor sociale.

Cum s-au schimbat prioritățile în ultimul deceniu

Datele INS arată și o schimbare a structurii cheltuielilor sociale. Ponderea alocată persoanelor aflate la limita de vârstă s-a redus treptat în ultimii ani. Dacă în 2015 reprezenta peste jumătate din totalul prestațiilor sociale, în 2024 aceasta a coborât la 47,7%.

În schimb, cheltuielile pentru persoanele cu dizabilități au crescut puternic în ultimii doi ani și au atins cel mai ridicat nivel din seria statistică.

Cheltuielile pentru familii și copii au urcat și ele față de nivelul din 2015, chiar dacă în 2024 au înregistrat o ușoară reducere comparativ cu anii anteriori.

Presiune tot mai mare asupra finanțelor publice

Creșterea cheltuielilor de protecție socială reflectă rolul tot mai important al acestor programe în economia României. În același timp, evoluția pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, într-un context în care statul încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice.

Datele publicate de INS sunt semidefinitive. Varianta definitivă a statisticii privind veniturile și cheltuielile de protecție socială pentru anul 2024 va fi publicată în noiembrie 2026.