România, lider la scumpiri în UE. Eurostat raportează o inflație de 9% în luna martie

Diferența dintre România și restul statelor membre este foarte mare. Nivelul raportat pentru România este aproape dublu față de următoarea țară din clasament. Datele arată că scumpirile continuă să apese puternic asupra consumului și bugetelor populației.

România, mult peste media europeană

Eurostat arată că inflația anuală din Uniunea Europeană a fost de 2,8% în martie 2026. În februarie, media UE era de 2,1%, iar în martie 2025 fusese de 2,5%. România s-a aflat pe primul loc în clasamentul scumpirilor, cu o rată anuală de 9%. Pe poziția secundă s-a situat Croația, cu 4,6%, iar Lituania a urmat cu 4,4%. Diferența dintre România și Croația a fost de 4,4 puncte procentuale. Practic, România a avut o inflație de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene.

 La polul opus, cele mai mici rate anuale au fost raportate în Danemarca, Cehia, Cipru și Suedia. Danemarca a înregistrat doar 1%, iar celelalte trei state au avut câte 1,5%. Comparativ cu februarie 2026, inflația a scăzut în doar trei state membre. Într-un stat a rămas la același nivel, iar în 23 de țări a crescut. Tendința confirmă o presiune mai largă asupra prețurilor din spațiul european. Totuși, nivelul din România rămâne net separat de valorile raportate în alte economii din blocul comunitar.

Serviciile, energia și alimentele au împins prețurile în sus

În zona euro, cele mai mari contribuții la inflația anuală au venit din mai multe sectoare importante. Serviciile au adăugat 1,49 puncte procentuale la rata generală a inflației. Energia a contribuit cu 0,48 puncte procentuale. Alimentele, alcoolul și tutunul au adus încă 0,45 puncte procentuale. Bunurile industriale neenergetice au avut o contribuție de 0,13 puncte procentuale. Structura creșterilor arată că presiunile nu vin dintr-o singură direcție. 

Scumpirile afectează atât consumul zilnic, cât și costurile serviciilor folosite frecvent de populație. Pentru gospodării, impactul se vede în cheltuielile lunare tot mai greu de controlat. Pentru firme, costurile ridicate pot însemna tarife mai mari și investiții amânate. Într-un asemenea context, decalajul dintre România și media UE devine și mai vizibil. Economiile cu inflație redusă reușesc să mențină mai bine stabilitatea prețurilor. În schimb, România continuă să se confrunte cu scumpiri pe mai multe categorii esențiale.

În România, serviciile au înregistrat cele mai mari scumpiri

Datele Institutului Național de Statistică indică pentru martie 2026 o inflație anuală de 9,87%.
Valoarea este calculată față de martie 2025 și depășește nivelul raportat în februarie. În februarie 2026, rata anuală coborâse la 9,3%. Luna martie a adus din nou o accelerare a ritmului de creștere a prețurilor. Este a opta lună consecutivă în care inflația anuală rămâne peste pragul de 9%. În primele trei luni din 2026, rata trimestrială a inflației a fost de 9,6%. Cele mai mari scumpiri din ultimele 12 luni au fost înregistrate la servicii. Acolo, prețurile au crescut cu 11,05% față de aceeași perioadă a anului trecut. Mărfurile nealimentare au urcat cu 10,89%, iar alimentele s-au scumpit cu 7,67%. Diferențele arată că presiunea cea mai puternică vine din zona serviciilor și a bunurilor nealimentare, potrivit Economedia.

 Pentru comparațiile europene este folosit și indicele armonizat al prețurilor de consum. Pe baza IAPC, România a avut în martie 2026 o inflație anuală de 9%. Indicatorul confirmă poziția de lider negativ în Uniunea Europeană. În timp ce multe state rămân aproape de 2% sau chiar sub, România se menține mult peste nivelul european. Situația indică un dezechilibru serios, cu efecte directe asupra puterii de cumpărare și asupra economiei.