Salariile bugetarilor au ajuns la un total de 166 miliarde lei. Premierul Bolojan spune că statul nu mai poate promite creșteri ca în 2024

Declarația vine în plină tensiune legată de legea salarizării unitare. Mai multe categorii de bugetari sunt nemulțumite, iar Guvernul încearcă să limiteze așteptările. Miza este simplă: salariile trebuie reașezate, dar fără ca nota totală să explodeze.

Bolojan: Reforma nu va fi perfectă

Bolojan a admis că proiectul legii salarizării nu poate repara perfect toate dezechilibrele acumulate. „Niciun proiect (…) nu va fi perfect”, a spus acesta. Mesajul este o încercare de a coborî așteptările înaintea dezbaterilor.

Premierul interimar a explicat că reforma poate fi îmbunătățită în discuții. Totuși, el a spus că PNL va susține astfel de proiecte, pentru că sunt legate de jaloane importante din PNRR.

Miza europeană este una financiară. Bolojan a avertizat că România poate pierde bani dacă nu își respectă angajamentele. El a vorbit despre 770 milioane euro care ar putea fi ratate, dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite.

Așteptări create politic

Bolojan a pus nemulțumirile bugetarilor și pe seama clasei politice. El a vorbit despre o „gravă eroare”: crearea unor așteptări salariale care nu mai pot fi onorate.

Potrivit acestuia, în spațiul public s-au format speranțe de creșteri asemănătoare celor din 2024. „Evident că nu se mai putea”, a spus Bolojan. Contextul este diferit, pentru că România a trecut prin plafonări, inflație și presiune bugetară.

Premierul interimar a admis că inflația a afectat puterea de cumpărare. „Este o realitate pe care nu o putem nega”, a afirmat el. Dar, în opinia sa, această realitate nu poate justifica o nouă rundă de majorări fără acoperire.

Fondul de salarii nu poate crește oricum

Cifra centrală este fondul total de salarii. Bolojan a spus clar: „Avem fond total de salarii de 166 de miliarde de lei”. Aceasta este limita de la care pornește orice discuție despre salarizarea bugetară.

Premierul interimar a explicat că fondul poate crește doar în funcție de capacitatea economiei. Statul trebuie să păstreze actualul procent din PIB al cheltuielilor salariale. Altfel, orice creștere se transformă în presiune suplimentară pe deficit.

Bolojan a indicat și dimensiunea posibilului spațiu fiscal. Dacă PIB-ul crește anul viitor, fondul de salarii ar putea urca doar cu câteva miliarde. Formula folosită de el a fost „șapte, opt, nouă miliarde”.

Indexare, dar în limite fixe

Ilie Bolojan a vorbit despre o formă de indexare începând de anul viitor. Dar această indexare trebuie făcută în anvelopa bugetară permisă de PNRR și de situația fiscală a țării.

Aici apare partea dificilă. Dacă unele categorii primesc mai mult, altele vor primi mai puțin. Dacă toate salariile cresc uniform, costul bugetar poate deveni imposibil de susținut.

Reforma ar trebui să reașeze lucrurile distorsionate prin modificări succesive. Bolojan a spus că fiecare categorie are propriile așteptări. Exact de aici vine blocajul: fiecare cere corecții, dar bugetul are o limită clară.

Salarii corecte sau deficit mare

Legea salarizării este unul dintre cele mai complicate teste bugetare ale anului. Statul trebuie să arate că poate plăti mai echitabil angajații publici. În același timp, nu poate transforma reforma într-o nouă sursă de deficit.

Pentru bugetari, miza este venitul lunar. Pentru Guvern, miza este credibilitatea fiscală. Iar pentru economie, întrebarea este dacă România poate avea salarii publice mai corecte fără să plătească factura prin datorie.

În final, mesajul lui Bolojan este unul de frână. Salariile pot crește doar cât permite economia. Restul ține de negocieri, priorități și capacitatea statului de a nu mai face promisiuni pe care nu le poate plăti.