Tema are impact direct asupra economiei. Prețul energiei intră în costurile companiilor, în inflație și în facturile populației. Iar dacă investițiile reale sunt blocate de proiecte fără finanțare, România riscă să rămână cu energie scumpă și capacități noi întârziate.
Cât de mult contează accesul la rețele
Ilie Bolojan a vorbit despre blocajul din sistemul energetic. El susține că problema apare la accesul investitorilor la rețele. În special la proiectele mari, care au nevoie de avize tehnice de racordare.
În prezent, un investitor poate ajunge într-o situație absurdă. Vrea să construiască o capacitate nouă, dar nu primește acces la rețea. În schimb, poate găsi în piață proiecte cu avize deja obținute.
Aici apare acuzația centrală. Bolojan spune că „acest sistem a fost pervertit în totalitate”. Cu alte cuvinte, valoarea nu mai stă în investiția reală, ci în hârtia care permite accesul la rețea.
Cum funcționează blocajul
Problema descrisă de Bolojan este simplă. Unii actori ar fi blocat capacități de racordare, fără să aibă resurse reale pentru investiții. Apoi, aceste drepturi devin active tranzacționabile.
Pentru investitorul serios, asta înseamnă timp pierdut. Pentru piață, înseamnă mai puțină producție nouă. În schimb, pentru consumator, înseamnă prețuri mai mari decât ar putea fi într-un sistem deschis.
Bolojan spune că mizele financiare sunt foarte mari. Tocmai de aceea, rezistența la schimbare poate fi puternică. Cine câștigă din blocaj nu are interes ca sistemul să fie deschis.
De ce rămâne energia scumpă
Premierul interimar leagă prețul energiei de trei probleme. Prima este accesul blocat la rețea. A doua este producția insuficientă. A treia este lipsa stocării.
Mesajul său este direct. România nu poate avea energie mai ieftină fără să rezolve aceste blocaje. Bolojan spune că nu vom avea „energie mai ieftină” dacă accesul la sistem rămâne închis.
Aceasta este o problemă economică majoră. Energia scumpă lovește industria. Lovește serviciile. Lovește și gospodăriile, prin facturi și prețuri finale mai mari.
Stocarea devine cheia sistemului
Bolojan a vorbit și despre diferența dintre zi și seară. Ziua, România poate exporta energie. Seara, ajunge să cumpere. Explicația ține de lipsa stocării.
Această problemă devine tot mai importantă. Producția regenerabilă este mare când există soare sau vânt. Dar consumul nu se potrivește mereu cu orele de producție.
Fără baterii și alte forme de stocare, energia ieftină nu poate fi folosită eficient. România ajunge să vândă când prețul e mic. Apoi cumpără când prețul crește.
Cine pierde și cine câștigă
Bolojan spune că rezolvarea blocajelor va reduce câștigurile celor care speculează. Asta ar afecta actorii care au mizat pe proiecte ținute pe hârtie. Dar ar ajuta consumatorii și companiile.
În logica sa, beneficiarii reali ar fi „cetățenii noștri” și companiile. Energia mai ieftină ar susține economia. Ar reduce costurile de producție și presiunea pe inflație.
Pentru firme, diferența poate fi decisivă. Un preț mare la energie reduce competitivitatea. În unele industrii, poate face diferența dintre profit și pierdere.
Ordonanța privind ATR-urile, blocată
Guvernul pregătise o ordonanță privind avizele tehnice de racordare. Actul nu va fi publicat, deocamdată, în Monitorul Oficial. Motivul este avizul negativ al Consiliului Legislativ, după demiterea Guvernului prin moțiune.
Asta amână intervenția asupra sistemului. Problema rămâne însă pe masă. Fără o schimbare a regulilor, accesul la rețea poate rămâne blocat.
Pentru investitori, amânarea înseamnă incertitudine. Pentru stat, înseamnă întârzierea unor capacități noi. Dar, pentru consumatori, înseamnă risc de prețuri ridicate și în anii următori.
Miza pentru economie
Energia nu este doar o temă ce ține de factură. Este o temă de competitivitate națională. O economie cu energie scumpă atrage mai greu investiții industriale.
România are nevoie de producție nouă. Are nevoie de rețele mai bune. Are nevoie și de stocare, pentru a folosi eficient energia produsă local. Dacă aceste blocaje continuă, prețurile pot rămâne ridicate. Dacă sistemul se deschide, investițiile reale pot avansa. Iar diferența se va vedea în facturi, în industrie și în capacitatea României de a concura în regiune.