Salariile bugetarilor, decuplate de la salariul minim pe economie. Ce mai vizează noua lege a salarizării?

Sistemul public din România se pregătește pentru o reformă structurală chiar în această primăvară. Ministrul Muncii, Florin Manole, a confirmat faptul că proiectul noii legi a salarizării este gata pentru faza de dezbatere publică de săptămâna viitoare. Autoritățile dau asigurări că actul normativ dispune de toate avizele necesare pentru a merge mai departe.

Deși atmosfera politică din coaliție este destul de tensionată, acest proiect rămâne o prioritate pentru stabilitatea financiară a țării. Reforma reprezintă un jalon esențial asumat prin PNRR, iar succesul ei condiționează accesul la fonduri europene vitale. Ministerul Finanțelor a finalizat deja analiza de impact bugetar. A oferit astfel o bază solidă pentru discuțiile care urmează cu partenerii sociali.

Decuplarea de salariul minim a salariilor din sistemul bugetar

Cea mai importantă modificare tehnică din acest proiect vizează modul în care se calculează salariile de bază în sectorul public. Noua lege propune decuplarea totală a grilelor salariale de nivelul salariului minim pe economie, pentru a evita dezechilibrele automate. Ministrul Florin Manole a explicat că se va introduce un „indice de referință” separat, care va avea o valoare comparabilă cu salariul minim actual. Această măsură oferă statului o mai mare flexibilitate în gestionarea bugetului de personal pe termen lung.

Statul dorește să prevină situația în care orice creștere a salariului minim legal obligă automat la măriri în toată administrația publică. Totuși, legea garantează că niciun angajat de la stat nu va avea un venit inferior pragului minim stabilit pe economie. Acest nou referențial va permite o ierarhizare mult mai precisă a funcțiilor. De altfel, fără a genera presiuni inflaționiste imediate asupra deficitului public. Discuțiile tehnice cu experții Băncii Mondiale au durat aproape trei ani pentru a asigura un model matematic echitabil.

Ierarhia viitoare a salariilor de la 1 la 8

Proiectul introduce o scară de ierarhizare a veniturilor care se întinde pe opt niveluri de importanță și responsabilitate. În vârful acestei piramide salariale se va afla, în continuare, funcția de Președinte al României, marcată cu coeficientul maxim. Această structură are rolul de a pune ordine într-un sistem unde diferențele de venituri au devenit adesea nejustificate între diverse instituții.

Fiecare funcție din sistemul bugetar va fi evaluată și plasată pe această scară în funcție de complexitatea muncii prestate. Ministrul a subliniat că procesul de evaluare a fost unul riguros și a implicat grupuri de lucru interministeriale active încă din anul 2023. Grilele noi sunt menite să reducă discrepanțele majore dintre angajații care ocupă poziții similare în ministere diferite. Această ierarhie clară va oferi o predictibilitate sporită pentru orice cetățean care dorește o carieră în serviciul public, conform Digi24.

„Poate vedem şi tăieri de salarii acolo unde s-a sărit peste cal”

Viziunea Executivului asupra acestei legi nu se rezumă doar la creșteri de venituri, ci include și o componentă de ajustare necesară. Premierul Ilie Bolojan a fost foarte direct în declarațiile sale recente privind echitatea sistemului. El consideră că noua lege trebuie să fie un instrument de corecție pentru sectoarele unde veniturile au crescut fără o bază de performanță reală. Șeful Guvernului a oferit o perspectivă pragmatică asupra modului în care va fi aplicat acest act normativ:

„Mi-aş dori să avem o lege a salarizării în care să văd creşteri de salarii acolo unde trebuie. Dar poate să vedem şi tăieri de salarii acolo unde s-a sărit peste cal. Probabil că intrarea ei în vigoare se va face etapizat, pentru a asigura sustenabilitatea bugetului național pe termen lung.”

Premierul a recunoscut că tăierile de salarii reprezintă măsuri nepopulare, însă ele sunt obligatorii pentru a elimina anomaliile istorice. Implementarea treptată a legii va permite instituțiilor să se adapteze la noile grile fără a bloca activitatea curentă. Determinarea politică pentru aceste „corecturi în sens negativ” este testul suprem pentru actuala administrație în fața alegătorilor.

Dialogul social și presiunea sindicatelor

Lansarea proiectului urmează după o întâlnire tensionată între conducerea PSD și reprezentanții marilor confederații sindicale din țară. Sindicatele au solicitat un dialog social real și au criticat lipsa de comunicare de la nivelul Cancelariei Premierului din ultimul an. Aceștia vor ca dezbaterea de săptămâna viitoare să fie una transparentă și să includă toate ministerele de profil la aceeași masă.

Obiectivul comun este ca reforma să devină funcțională și sustenabilă începând cu anul bugetar 2026. Florin Manole a dat asigurări că proiectul nu va fi blocat de conjunctura politică de moment sau de eventualele schimbări din ministere. Legea salarizării este un proces tehnic matur care are susținerea partenerilor internaționali pentru a asigura stabilitatea statului. Săptămâna viitoare va fi decisivă pentru a vedea cum vor reacționa bugetarii la varianta finală a textului legislativ.