Sistemele de pensii europene sunt printre cele mai performante din lume. Finanțarea lor devine însă tot mai dificilă 

Îmbătrânirea populației pune presiune asupra mecanismelor prin care statele asigură veniturile persoanelor retrase din activitate. Evoluțiile demografice obligă guvernele să analizeze noi modalități de finanțare și administrare a economiilor pentru bătrânețe.

În acest context, indicele Marsh CFA Institute Global Pension Index (MCGPI) oferă o perspectivă asupra diferențelor dintre sistemele naționale. Evaluarea ia în considerare atât protecția financiară a pensionarilor, cât și rezistența mecanismelor de finanțare în timp.

Țările de Jos au cel mai bun sistem de pensii din lume pentru al patrulea an consecutiv

Țările de Jos oferă cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit indicelui Marsh CFA Institute Global Pension Index (MCGPI). Țara aflată pe primul loc a obținut un scor de 85,8 puncte din 100, fiind urmată de Danemarca, cu 84,1 puncte, și Islanda, cu 84,0 puncte. Sunt singurele sisteme europene care au primit cel mai bun calificativ. Singapore, Israel și Australia completează această categorie, care include cele mai bune sisteme de pensii la nivel mondial.

Indicele a comparat 55 de sisteme de venituri pentru pensionare, care acoperă 66% din populația globală. Fiecare sistem a fost evaluat pe baza a trei subindici principali, care analizează caracterul adecvat al veniturilor la pensionare, capacitatea sistemelor de a continua să ofere beneficii și soliditatea guvernanței și a mecanismelor de protecție.

În funcție de aceste priorități individuale, clasamentul se modifică substanțial: Kuweitul obține cel mai mare scor pentru caracterul adecvat al veniturilor, Danemarca conduce la sustenabilitate, iar Finlanda ocupă primul loc la subindicele privind integritatea, potrivit Global Pension Index. Pentru a conduce clasamentul general, un sistem de pensii trebuie să combine beneficiile bune cu sustenabilitatea pe termen lung și un nivel ridicat de integritate. Această combinație a adus Țărilor de Jos primul loc în 2026, pentru al patrulea an consecutiv.

Cum funcționează sistemul de pensii din Țările de Jos și ce reforme sunt pregătite

Raportul îl descrie drept un „sistem solid de venituri pentru pensionare”, în care pensia de stat asigură un nivel minim de venit fiabil, iar pensiile suplimentare oferite la locul de muncă acoperă majoritatea angajaților. Un volum mare de active investite ale fondurilor de pensii contribuie la garantarea plăților viitoare. Sistemul beneficiază de reglementări solide, guvernanță și protecția membrilor, care consolidează încrederea, potrivit raportului.

Țările de Jos își reformează în prezent sistemul de pensii. Sistemul trece de la beneficii promise, de regulă legate de salariu și de anii lucrați, către conturi individuale de pensii, bazate mai direct pe contribuții și pe randamentele investițiilor.

Reformele vin într-un moment în care dobânzile scăzute au făcut mai dificilă finanțarea plăților promise, în timp ce regulile de finanțare au întârziat uneori majorările menite să țină pasul cu inflația. Pensiile ocupaționale erau, de asemenea, mai puțin potrivite pentru persoanele care își schimbau frecvent locul de muncă sau deveneau lucrători independenți. Tranziția ar urma să fie finalizată până în 2028.

Cum se compară sistemele de pensii din Europa

Indicele compară 19 țări europene, inclusiv Turcia. După Țările de Jos, Danemarca și Islanda, următoarele cele mai bune sisteme de pensii se află în Suedia, Finlanda și Norvegia, urmate de Elveția, Regatul Unit, Franța, Irlanda, Belgia, Germania, Portugalia și Croația. Aceste țări au primit calificativele B+ sau B, care indică sisteme cu structuri solide și numeroase caracteristici bune, dar și domenii în care sunt necesare îmbunătățiri.

Țările din următoarele două categorii, C+ și C, includ Spania, Polonia, Italia și Austria, ale căror sisteme au unele caracteristici bune, dar și riscuri sau deficiențe majore care le-ar putea submina eficiența ori sustenabilitatea. Aceste categorii includ Statele Unite și China continentală, cele mai mari două economii ale lumii.

Franța și Spania înregistrează diferențe majore între beneficiile oferite și sustenabilitate

Mai multe sisteme europene importante oferă beneficii bune, dar se confruntă cu provocări serioase în privința finanțării pe termen lung. Printre țările europene cu cele mai mari vulnerabilități pe termen lung se numără Austria, Italia și Spania. Contrastul este deosebit de puternic în Spania. A patra economie a Uniunii Europene a obținut 83 de puncte pentru caracterul adecvat al veniturilor, ceea ce indică beneficii și resurse solide pentru pensionare, dar numai 33 de puncte pentru sustenabilitate.

Franța, a doua economie a Uniunii Europene, a obținut 85 de puncte pentru caracterul adecvat al veniturilor, dar numai 49,3 puncte pentru sustenabilitate. În Europa, Turcia se află pe ultimul loc în clasamentul general, cu cel mai mic scor pentru resurse și finanțare dintre țările europene evaluate. Scorul său de sustenabilitate este, de asemenea, printre cele mai scăzute.

Îmbătrânirea populației pune presiune asupra finanțării pensiilor

Raportul a remarcat că sistemele de venituri pentru pensionare din întreaga lume se confruntă cu presiuni tot mai mari. Se estimează că oamenii vor trăi, în medie, mai mult, însă scăderea natalității înseamnă că tot mai puține persoane intră pe piața muncii pentru a finanța pensiile.

Graham Pearce, responsabil la nivel global pentru segmentul planurilor de pensii cu beneficii definite în cadrul Marsh, a declarat pentru Euronews Business că „una dintre principalele provocări pentru sistemele de pensii nefinanțate prin acumulare de active este că raportul dintre numărul pensionarilor și cel al lucrătorilor ar urma să crească semnificativ în următoarele decenii”.

În aceste sisteme, contribuțiile lucrătorilor de astăzi ajută la plata pensiilor actualilor pensionari, în loc să fie investite pentru a le finanța propriile pensii viitoare.

Băncile centrale europene avertizează asupra riscurilor pentru pensiile viitoare

Conducătorii băncilor centrale europene au tras, de asemenea, un semnal de alarmă privind perspectivele pe termen lung ale sistemelor de pensii din cele mai mari economii europene. Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat pentru Handelsblatt, în mai 2026, că ar putea fi utilă corelarea vârstei de pensionare din Germania cu speranța de viață după 2031. El a numit noul sistem de pensii private al țării, care urmează să fie introdus la începutul anului 2027, „un pas important către un pilon de pensii mai puternic, bazat pe acumularea de fonduri”, dar a avertizat că nu va fi suficient pentru a rezolva problemele de sustenabilitate pe termen lung.

Vorbind pentru Le Figaro în aceeași lună, François Villeroy de Galhau, pe atunci guvernator al Băncii Franței, a avertizat că finanțarea cheltuielilor publice prin deficite transferă costurile către generațiile mai tinere. „Transferăm povara datoriei și a pensiilor asupra copiilor noștri”, a declarat el.

În septembrie 2026, Comisia Europeană a solicitat economisire suplimentară pe lângă pensiile publice, avertizând asupra presiunii tot mai mari asupra bugetelor publice și a riscului ca „prea mulți oameni să se confrunte cu o scădere bruscă a veniturilor atunci când se pensionează”.

Ce măsuri ar putea asigura sustenabilitatea sistemelor de pensii

Pentru a pregăti sistemele de pensii pentru viitor, inclusiv pe cele din Europa, fără a crește vârstele de pensionare sau a reduce beneficiile, guvernele vor trebui să obțină venituri suplimentare pentru a finanța un număr tot mai mare de pensionari. Potrivit lui Pearce, „acest lucru ar putea fi realizat prin taxe sau contribuții de asigurări sociale mai mari ori prin facilitarea și stimularea persoanelor care doresc și pot să lucreze mai mult timp, ceea ce ar genera, de asemenea, venituri fiscale suplimentare”.

Raportul preconizează că sistemele de pensii care își clarifică obiectivele, își consolidează finanțarea și introduc flexibilitate în structura lor încă de astăzi pot deveni unele dintre cele mai bune sisteme de pensii în viitor.

Raportul sugerează că sistemele de pensii pot deveni mai sustenabile prin extinderea acoperirii pensiilor private pentru angajați și lucrătorii independenți, îmbunătățirea guvernanței și transparenței planurilor private de pensii, creșterea vârstei de pensionare pentru a reflecta majorarea speranței de viață sănătoase și sprijinirea unui număr mai mare de persoane să lucreze la vârste înaintate, astfel încât să poată economisi mai mult pentru pensionare.

De asemenea, raportul recomandă încurajarea unor niveluri mai ridicate de economisire privată și introducerea unor măsuri care să contribuie la reducerea diferențelor de pensii dintre femei și bărbați, precum și a decalajelor care afectează grupurile minoritare.

Economisirea privată ar putea completa pensiile de stat

Potrivit lui Pearce, lucrătorii mai tineri nu ar trebui să se aștepte neapărat la pensii publice mai puțin generoase în următorii 10–20 de ani. Cu toate acestea, el a spus că acumularea de economii investite pentru pensionare, în paralel cu pensiile de stat, va fi necesară pentru a face sistemele mai sustenabile.

El se așteaptă, de asemenea, la o utilizare mai extinsă a sistemelor de înscriere automată pentru completarea pensiilor publice. Acestea înscriu automat lucrătorii într-un sistem de pensii, de regulă cu posibilitatea de a renunța. Contribuțiile sunt reținute din salariu, adesea completate de angajator, și investite pentru a asigura venituri suplimentare față de pensia de stat.

Comentând situația unor țări precum Franța și Spania, care obțin scoruri ridicate pentru caracterul adecvat al veniturilor, dar rezultate slabe la sustenabilitate, Pearce a avertizat că „fără măsuri pentru îmbunătățirea sustenabilității sistemelor publice de pensii, precum creșterea vârstelor de pensionare sau introducerea, într-o etapă timpurie, a unei componente de prefinanțare [investirea banilor acum pentru a contribui la plata pensiilor viitoare], guvernele s-ar putea confrunta, în cele din urmă, cu decizii dificile, pe măsură ce mecanismele actuale devin imposibil de susținut financiar”.

Aceste decizii ar putea include reducerea beneficiilor de pensie, a adăugat el. „Adoptarea unor măsuri acum poate contribui la păstrarea așteptărilor privind pensionarea ale lucrătorilor de astăzi, evitând în același timp transferarea unei poveri financiare excesive asupra generațiilor viitoare”, a declarat Pearce, potrivit Euronews.