Viceguvernatorul BNR trage un semnal de alarmă cu privire la inflația din România, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

Potrivit oficialului BNR, economia globală trece printr-o perioadă dificilă, marcată de efectele cumulate ale pandemiei, războiului, crizei energetice și noilor conflicte din Orientul Mijlociu. Aceste evoluții afectează rapid piața petrolului, iar impactul se transmite treptat în economie.

La început cresc costurile de transport. Ulterior, presiunile ajung în costurile de producție și în așteptările inflaționiste. Din acest motiv, evoluția inflației este greu de anticipat.

România are un avantaj energetic, dar începutul lui 2026 aduce semnale negative

În acest context tensionat, România are un avantaj important. Dependența energetică este mai redusă decât în multe state din Uniunea Europeană. În ultimii ani, aproximativ 30% din necesarul de energie a fost acoperit din importuri, sub media europeană de 57%. În plus, România stă mai bine decât alte state din regiune și în ceea ce privește intensitatea energetică, un indicator care arată câtă energie este folosită raportat la PIB.  Cu toate acestea, începutul anului 2026 vine cu semnale îngrijorătoare. Industria a scăzut în ianuarie cu 3,9%, iar comerțul cu amănuntul a înregistrat un declin de 9,1%. În paralel, apar informații despre restructurări și disponibilizări la companii importante din industrie, ceea ce ridică semne de întrebare pentru perioada următoare. Totuși, există și un semnal bun. În 2025, investiţiile au avut o contribuție mai mare la creșterea economică decât consumul. 

Inflaţia şi deficitul bugetar îngreunează economia

Din perspectiva BNR, inflația rămâne una dintre principalele probleme ale economiei. Prețurile la combustibili și alimente, împreună cu blocajele de pe rutele comerciale, continuă să alimenteze presiunile economice. Cosmin Marinescu subliniază că procesul de dezinflație nu va fi liniar. Din acest motiv, politica monetară trebuie gestionată cu atenție. Banca Națională a României trebuie să evite o reacție prea dură, care ar putea afecta economia.

O altă sursă majoră de presiune o constituie finanțele publice. În bugetul pe 2026, cheltuielile cu dobânzile ajung la aproximativ 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar estimat. Într-o perioadă complicată la nivel global, aceste costuri pot crește și mai mult, prin dobânzi mai mari la împrumuturi și presiuni asupra cursului valutar.

Anul 2026 este decisiv pentru investiții și fonduri europene

Bugetul pentru 2026 include investiții de aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Conform Digi24, oficialul BNR consideră că acest an trebuie să fie unul al fondurilor europene.  În ansamblu, mesajul transmis de viceguvernatorul BNR este unul de prudență. România are unele avantaje , mai ales în energie, dar rămâne expusă la riscuri externe și interne. În aceste condiții, scăderea inflației va fi lentă, iar echilibrul economic va depinde de disciplină fiscală, investiții și decizii bune.

Pentru a traversa această perioadă, România are nevoie de echilibru. Politica monetară trebuie să fie responsabilă, iar politica fiscală trebuie să fie echilibrată. Investițiile trebuie să accelereze, mai ales cele susținute din fonduri europene. Astfel, economia poate limita riscurile și poate construi o creștere mai solidă.