Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 12% în primele cinci luni ale anului. Investițiile publice generează peste jumătate din activitate 

Raportul semestrial al Colliers prezintă situația construcțiilor din România. Studiul identifică factorii care au impulsionat șantierele. Evaluarea tratează separat principalele componente ale pieței.

Pe termen lung, dinamica internă s-a distanțat clar de tendința europeană. Sectorul funcționează la un nivel aproape dublu față de cel înregistrat acum zece ani. În Uniunea Europeană, media a avansat doar marginal în același interval.

Sectorul rezidențial a înregistrat cea mai mare creștere

Volumul lucrărilor a urcat cu aproximativ 12% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025. Componenta rezidențială a consemnat un plus de circa 16%. Lucrările de infrastructură au avansat cu 14% și reprezintă peste jumătate din total. Categoria cuprinde drumuri, căi ferate și spitale.

Segmentul nerezidențial a adăugat în jur de 6%. Accesul dificil la credite și prudența investitorilor au temperat noile dezvoltări. Datele se referă la execuția fizică de pe șantiere, nu la valoarea financiară a investițiilor. Prin urmare, rezultatul nu este explicat doar de scumpirea proiectelor. „Piața construcțiilor merge încă foarte bine, dar incertitudinile sunt tot mai mari”, afirmă Alexandru Atanasiu, partener și director al departamentului de servicii pentru construcții din cadrul Colliers.

Materialele și plățile întârziate afectează lichiditățile

Prețurile mai multor materiale au început din nou să urce. Cuprul s-a scumpit cu peste 40% în 2025, iar anul acesta a depășit 14.000 de dolari pe tonă. Cererea este alimentată inclusiv de tranziția energetică și extinderea centrelor de date. Mecanismul european CBAM majorează costul anumitor produse aduse din afara Uniunii Europene. Primele estimări indică o creștere a cheltuielilor de 10-15%.

România importă volume importante de oțel, aluminiu și alte metale. Scumpirile se pot transfera parțial către clienți și pot diminua marjele firmelor locale. Termenele lungi de plată, întâlnite mai ales în relația cu statul, blochează resurse financiare importante. Dobânzile ridicate îngreunează obținerea capitalului de lucru. Constructorii cu portofolii extinse pot avea probleme dacă încasările nu respectă calendarul stabilit.

Continuarea proiectelor publice necesită alte surse de finanțare

Construcțiile au reprezentat 8,6% din PIB-ul României în 2025, cea mai mare pondere din blocul comunitar. Media Uniunii Europene s-a situat la 5%. Creditele acordate firmelor din domeniu au depășit 54 de miliarde de lei la finalul primului trimestru. Soldul este cu 16% mai mare față de anul anterior și de circa două ori peste valoarea din 2019.

În infrastructura rutieră ar putea apărea un deficit de finanțare între 10 și 15 miliarde de euro, potrivit estimărilor citate de Colliers. Suma corespunde lucrărilor care riscă să nu mai beneficieze de bani prin PNRR. Diferența ar trebui asigurată din bugetul național sau prin alte programe.

Bugetul pentru 2026 include investiții publice record, de peste 160 de miliarde de lei. O reducere bruscă a comenzilor statului s-ar transmite către producătorii de materiale, transporturi, logistică și servicii. Compania de consultanță și-a revizuit prognoza pentru economia României, de la o expansiune apropiată de 1% la o contracție de 0,7% în 2026. O îmbunătățire mai vizibilă este anticipată începând din 2027.