Americanii cumpără mai puține locuințe, dar prețurile continuă să crească. Dobânda ipotecară a ajuns la 6,69%

Dobânzile ipotecare mai mari și prețurile ridicate ale locuințelor, alimentate de oferta limitată, au îndepărtat potențialii cumpărători de pe piață. Dobânzile ipotecare au crescut pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la scumpirea petrolului, și ar putea limita orice revenire a vânzărilor de locuințe. În același timp, costurile mai mari ale creditării îi descurajează pe unii proprietari să își vândă casele. Acest lucru agravează deficitul de locuințe disponibile.

„Cei care dețin deja o locuință nu își permit să o vândă. Persoanele care au contractat în perioada pandemiei credite ipotecare cu dobânzi extrem de mici nu își permit să renunțe la ele”, a declarat Carl Weinberg, economist-șef la High Frequency Economics. „Dacă nimeni nu vinde, nimeni nu poate cumpăra, iar stocul de locuințe este redus. Prețurile scădeau până la șocul provocat de scumpirea petrolului.”

Dobânzile ridicate îi țin pe cumpărători departe de piață

Vânzările de locuințe au coborât în iulie cu 1,7%, până la un ritm anualizat și ajustat sezonier de 4,06 milioane de unități. Economiștii consultați de Reuters estimaseră o scădere până la un ritm de 4,05 milioane de unități.

Vânzările locuințelor existente sunt înregistrate la momentul finalizării contractului. Datele din iulie reflectă, cel mai probabil, contracte semnate în mai și iunie, perioadă în care dobânzile ipotecare și-au reluat creșterea după o scurtă scădere. Asta în contextul conflictului dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.

Creditele ipotecare pe 30 de ani au ajuns la o dobândă de 6,69%

Dobânda medie pentru popularul credit ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani a crescut cu 71 de puncte de bază de la începutul războiului, în februarie. Săptămâna trecută, aceasta a ajuns la 6,69%, cel mai ridicat nivel din iulie 2025. Mulți proprietari au însă credite ipotecare contractate la dobânzi fixe mai mici de 5%.

Ritmul anual al vânzărilor s-a menținut sub pragul de cinci milioane de unități în ultimii patru ani. Vânzările au scăzut în regiunile Midwest și Sud, au crescut în Nord-Est și au stagnat în Vest. Comparativ cu iulie 2025, acestea au avansat cu 0,7%.

Locuințele accesibile înregistrează cele mai slabe vânzări

Locuințele cu prețuri de cel mult 250.000 de dolari au concentrat cea mai mare parte a scăderii vânzărilor. Declinul vine pe fondul deficitului accentuat de proprietăți accesibile cumpărătorilor aflați la prima achiziție.

În schimb, vânzările locuințelor cu prețuri de cel puțin 750.000 de dolari au înregistrat creșteri de două cifre. Evoluția evidențiază ceea ce economiștii numesc o economie în forma literei K, în care gospodăriile cu venituri ridicate evoluează mai bine decât cele cu venituri mici și medii. Averea familiilor cu venituri mari a fost susținută și de creșterea pieței bursiere.

Stocul locuințelor deținute anterior și scoase la vânzare a scăzut cu 1,9% în iulie, până la 1,54 milioane de unități. Comparativ cu anul anterior, declinul a fost de 0,6%.

La ritmul vânzărilor din iulie, ar fi necesare 4,6 luni pentru epuizarea ofertei existente, nivel neschimbat atât față de iunie, cât și comparativ cu anul trecut. Prețul median al unei locuințe existente a crescut cu 2% față de iulie 2025, ajungând la 434.100 de dolari.

Cumpărătorii aflați la prima achiziție pierd teren

Cumpărătorii aflați la prima achiziție au reprezentat 29% din totalul vânzărilor, în scădere de la 33% în iunie. Dar ușor peste nivelul de 28% înregistrat cu un an înainte. Pentru o piață imobiliară solidă, ponderea acestei categorii ar trebui să ajungă la aproximativ 40%.

Durata mediană în care proprietățile au rămas listate pe piață a crescut la 29 de zile, de la 28 de zile atât în iunie, cât și în urmă cu un an. Vânzările forțate, inclusiv executările silite, au rămas neschimbate, la 2% din total.

Investițiile rezidențiale, care includ construcția și vânzarea locuințelor, și-au revenit în trimestrul al doilea, după cinci trimestre consecutive de scădere. Având în vedere însă dificultățile legate de accesibilitatea locuințelor, economiștii consideră că revenirea ar putea fi doar temporară.

Firmele mici intenționează să facă mai multe angajări

Veștile au fost mai bune în sectorul întreprinderilor mici. Aici încrederea a urcat în iulie la cel mai ridicat nivel din ultimele 11 luni. Creșterea a fost susținută de ponderea mai mare a antreprenorilor care intenționează să facă angajări.

Planurile de extindere a personalului sugerează că scăderea neașteptată a numărului de angajați din afara sectorului agricol, înregistrată luna trecută, ar putea fi temporară.

Federația Națională a Întreprinderilor Independente (NFIB) a anunțat că indicele optimismului în rândul întreprinderilor mici a crescut în iulie cu 2,4 puncte, până la 99,8. Acesta este cel mai ridicat nivel din august 2025 și depășește media de 98 de puncte înregistrată în ultimii 52 de ani. Indicele privind ocuparea forței de muncă a urcat cu 1,9 puncte, până la 102,1, după patru luni consecutive de scădere.

Ponderea antreprenorilor care intenționează să creeze locuri de muncă în următoarele trei luni a crescut cu nouă puncte procentuale, până la 20%. Acesta este cel mai ridicat nivel din octombrie 2022.

Planurile de angajare s-ar putea lovi însă de deficitul de forță de muncă. Ponderea proprietarilor de firme care au raportat posturi vacante pe care nu au reușit să le ocupe a urcat la cel mai ridicat nivel din iunie 2025. Pozițiile neocupate vizează atât lucrători calificați, cât și necalificați, potrivit Reuters.