Cum evoluează piața imobiliară în 2026. Prețurile cresc, deși se vând mai puține locuințe

Datele nu indică o prăbușire, ci o piață mai prudentă și mai selectivă. Indicele oficial al prețurilor locuințelor este calculat de Eurostat. În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor din România au crescut cu 7,8% față de aceeași perioadă din 2025 și cu 3,2% comparativ cu trimestrul precedent. Avansul anual a fost mai mare decât media de 5,1% din Uniunea Europeană (UE).

Datele din anunțuri confirmă direcția, dar nu trebuie confundate cu prețurile finale de tranzacționare. Indicele Imobiliare.ro arată că prețul mediu solicitat pentru apartamente a ajuns în iulie la 2.031 de euro pe metrul pătrat util. Nivelul era cu 8,8% mai mare decât în iulie 2025, dar cu 0,2% sub cel din iunie. Stagnarea lunară sugerează că ritmul scumpirilor începe să se tempereze.

Diferențele dintre orașe rămân mari. În București, prețul mediu cerut a ajuns la 2.302 euro pe metru pătrat, cu 9,2% peste nivelul anual. Apartamentele noi erau listate la 2.617 euro pe metru pătrat. Cluj-Napoca a rămas cea mai scumpă piață, cu 3.306 euro pe metru pătrat, iar Timișoara se situa la 1.960 de euro.

De exemplu, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat la media națională din anunțuri, ar avea un preț de aproximativ 121.860 de euro. La nivelul din iulie 2025, valoarea orientativă ar fi fost de aproape 112.000 de euro. Diferența se apropie de 10.000 de euro, înaintea negocierii, taxelor și costurilor creditului.

Mai puține tranzacții, dar fără blocarea pieței

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a înregistrat 272.657 de vânzări de locuințe, terenuri și alte imobile în primul semestru. Numărul a fost cu 16.229 mai mic decât în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un recul de aproximativ 5,6%.

Pe segmentul apartamentelor, scăderea a fost mai pronunțată. Analizele realizate pe baza datelor ANCPI indică aproape 68.000 de unități individuale vândute, cu aproximativ 9% mai puține. Totuși, luna iunie a adus 51.808 tranzacții cu toate tipurile de imobile, cu 2.615 peste nivelul din iunie 2025. Revenirea lunară nu a recuperat integral diferența acumulată.

Evoluțiile locale sunt foarte diferite. Colliers a calculat că vânzările de apartamente au scăzut în primul semestru cu 2% în București, cu 16% în Cluj-Napoca și cu 11% în Iași. Timișoara a avut, în schimb, o creștere de 3%. Accesibilitatea, oferta și nivelul veniturilor locale cântăresc tot mai mult.

Oferta redusă împiedică ieftinirea

Un motiv important pentru care prețurile nu scad odată cu tranzacțiile este oferta limitată. Institutul Național de Statistică (INS) arată că în primul semestru au fost eliberate 15.939 de autorizații pentru clădiri rezidențiale. Asta e cu 9,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. Numai în iunie, scăderea anuală a fost de 15,5%.

Autorizațiile de astăzi devin locuințe peste câțiva ani. Un număr mai mic de proiecte poate restrânge oferta viitoare și poate menține presiunea asupra prețurilor. București-Ilfov reprezintă o excepție parțială: regiunea a avut cu 36 mai multe autorizații în primul semestru, iar Colliers a observat o creștere puternică a suprafeței rezidențiale autorizate în Capitală.

Costul finanțării rămâne însă o frână. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a coborât la 5,56% în trimestrul al treilea, dar nivelul rămâne ridicat. Colliers estimează că aproximativ 58% dintre achiziții sunt finanțate prin credite ipotecare. Prin urmare, dobânda, avansul și stabilitatea veniturilor pot amâna decizia chiar dacă interesul pentru cumpărare există.

„Timpul de tranzacționare tinde să crească semnificativ atunci când nu există flexibilitate pe preț”, a explicat Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro. Apartamentele bine amplasate și eficiente energetic își păstrează mai ușor valoarea. Proprietățile supraevaluate sau slab conectate la transport au nevoie de reduceri ori de perioade mai lungi pentru găsirea unui cumpărător.

Ce urmează în a doua jumătate a anului

Scenariul central al specialiștilor este o evoluție echilibrată, nu o scădere generalizată. Colliers descrie 2026 drept o perioadă de recalibrare și consideră posibilă o revenire a tranzacțiilor dacă economia se stabilizează și finanțarea se ieftinește. Inflația, consolidarea fiscală și riscul slăbirii pieței muncii pot întârzia însă această revenire.

În segmentul investițiilor comerciale, piața a atras aproximativ 300 de milioane de euro în primul semestru, față de circa 400 de milioane cu un an înainte. Și aici, oferta redusă de proprietăți disponibile a limitat tranzacțiile, conform Agerpres.

Concluzia datelor disponibile până în august este clară: 2026 nu aduce, deocamdată, locuințe mai ieftine. Aduce mai puține vânzări, cumpărători mai atenți și diferențe mai mari între proprietățile bune și cele care nu justifică prețul cerut.