Firma de curierat Sameday a achiziționat Cargus, iar tranzacția a fost aprobată de Consiliul Concurenței. Poate că o asemenea tranzacție nu ar prezenta un mare interes, fiind doar o altă achiziție. Însă, atenție! Cumpărătorul are câteva obligații fixate de instituția statului, pentru a nu căpăta o poziție dominantă în piața… rețelelor de lockere. Este vorba despre acele cutii poștale de tip nou, în care curierii lasă produsele pentru ca destinatarii să le ridice când au timp.
Mai exact, Sameday nu are voie să achiziționeze rețeaua de lockere a Cargus. Consiliul Concurenței a impus ca această rețea să fie vândută unei alte firme. Astfel, acea firmă terță va deveni un jucător în piață sau își va consolida poziția în piață – dacă are deja lockerele proprii. În orice caz, vânzarea rețelei deținute acum de Cargus este în măsură să nu ofere Sameday o poziție dominantă în piață. Din nou, se vorbește despre „piață”. Iar piața lockerelor a apărut fără zgomot, dar a devenit o componentă esențială în comerțul acestui secol.
De notat că piața la care se referă Consiliul Concurenței nu este cea a serviciilor de curierat. Pe piața de curierat, pot fi schimbări semnificative dacă o firmă pune mâna pe flota de autoutilitare și pe personalul de livrare sau de procesare al altei firme. Cu toate acestea, accentul instituției ce reglementează competiția a fost altul: lockerele. Sameday va intra în posesia flotei de mașini Cargus, a angajaților, a bazei operaționale, a clienților și a datelor. Consiliul Concurenței a impus o serie de norme și pentru aceste paliere ale achiziției, dar nimic nu este atât de drastic precum „a se vinde unui jucător terț”. Doar ca exemplu: firma cumpărătoare este obligată să țină clienții Cargus cel puțin 12 luni.
Istoricul rețelelor de lockere din România
Ochiul vigilent al Consiliului a observat că, în România, a apărut în ultimii ani o nouă piață: aceea de lockere. Și are rolul de a o reglementa. Ca în orice piață, și în acest registru pot să apară jucători cu poziție dominantă, care pot avea un comportament abuziv față de clienți sau pot oferi servicii de calitate scăzută la prețuri mari. Iar competiția între rețelele de lockere este acerbă. Istoria acestei pieței este restrânsă în timp, dar evoluția ei este fulminantă.
Primul locker din țară a fost instalat de Sameday. Iată, cumpărătorul din tranzacția sus-amintită. Era 2018, iar firma de curierat încerca marea cu degetul. Vorbim totuși despre niște cheltuieli. Fabricarea, instalarea, mentenanța, sistemul informatic și – nu în ultimul rând – prezentarea noului sistem, atât propriilor curieri, cât și clienților.
Pariul a fost unul câștigător. Rețeaua s-a extins, iar concurența a început să apară. Chiar în 2018, totalul pieței din România a ajuns la 300 de lockere. Sutele s-au transformat în mii, iar în 2025 a fost depășit pragul psihologic de 10.000 de lockere. În prezent, în România sunt circa 11.000 de lockere, iar lucrurile evoluează în continuare într-un ritm accelerat.
Cum arată piața
Potrivit statisticilor eAWB, peste jumătate din piață este deținută de Sameday, cu 6.205 lockere. Pe locurile următoare se află Fan Courier (2.824 lockere, aproximativ un sfert din piață) și GLS (1.189 lockere, circa 10%). Între partenerii eAWB mai sunt DPD (285 lockere) și Cargus (167 lockere).
Centralizarea vine de la eAWB, o platformă ce integrează aproape toate serviciile de curierat din România. Practic, operează ca un marketplace pentru acest domeniu.
Mai există și o serie de jucători mai mici, sau mai bine zis: în ascensiune, care nu au fost cuprinși – deocamdată – în calculele eAWB. Este vorba despre DHL (166 lockere), Pachetomat (160 lockere), Poșta Română (care are lockere proprii, dar și un parteneriat cu rețeaua cBox) și alți operatori mai mici. Însă, pentru a avea o fotografie de cât mai mare acuratețe asupra coordonatelor acestei piețe, ne putem uita pe statisticile eAWB.
Potrivit eAWB, în topul județelor de află Municipiul București, urmat de Ilfov, Cluj, Timiș și Iași. Dacă ne uităm pe un clasament al localităților, Ilfovul nu este reprezentat deloc. Bucureștiul este urmat de Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța.
Cresc investițiile în lockere
Pentru a vedea importanța lockerului pentru firmele de curierat, trebuie să urmărim traseul banilor. La anunțarea rezultatelor pe 2025, Adrian Mihai, CEO al Fan Courier, a anunțat că jumătate dintre investițiile companiei sale din anul anterior au fost în lockere. Astfel, dintr-un total de 40 milioane euro, circa 20 de milioane au fost plasați în extinderea rețelei proprii de lockere. Acest interes sporit al companiilor de curierat în rețelele de lockere este un indicator al viitorului în livrările de pachete.
Mihai speră ca Fan Courier să ajungă la cel puțin 4.000 de lockere la finele acestui an. Iar apoi, pentru 2027, planurile sunt de depășire a 6.000 lockere. Criteriul geografic nu este deloc uitat. Compania nu plănuiește să se concentreze pe o anumită zonă din țară, ci dorește acopere tot teritoriul național.
Dacă ne uităm pe cifre, nici nu este de mirare. În ultimii ani, livrările la FANbox s-au dublat de la un an la altul. Pentru anul în curs, estimările Fan Courier sunt ca un sfert din totalul livrărilor să fie la lockere, nu la ușa destinatarului.
Crescând investițiile în rețea, crește și aria de acoperire. Estimările pieței indică faptul că aproximativ trei sferturi dintre lockere se află în mediul urban. Desigur, densitatea populației este mai mare la oraș, iar în unele locuri aceste spații de destinație sunt chiar unul lângă altul.
În schimb, mediul rural este mai slab reprezentat. Potrivit Institutului Național de Statistică, în satele românești locuiește circa 45% din populația țării. Cu toate acestea, doar 25% dintre lockere sunt în mediul rural. Diferența dintre 25 și 45 vine – în primul rând – din densitatea populației. Nu trebuie însă uitate forța financiară a ruralului și capacitatea de achiziții online cu livrare a populației de la sate.
Un exemplu de extindere a rețelei în zonele cu o densitate mică a populației vine de la liderul pieței. Sameday a instalat, încă din urmă cu un an, un easybox la cabana Dichiu, pe Platoul Bucegi.
De ce lockere?
Avantajele sunt de toate părțile. În primul rând, la nivelul clientului. Destinatarul unui colet nu mai trebuie să stea la adresă pentru a aștepta curierul. Se poate deplasa la locker, unde găsește coletul, oricând după ora de sosire a curierului. Practic, clienții își pot ridica pachetele la orice moment. Lockerul nu are un program de lucru, fiind deschis non-stop.
Astfel, destinatarul nu trebuie să își mai facă modificări semnificative de program, ci se va deplasa până la locker, atunci când poate. Desigur, într-un interval de timp comunicat de către compania de curierat. Există riscul ca – în caz de neridicare – coletul să fie retras dacă nu a fost ridicat într-un anumit număr de zile.
Curierii sunt mai eficienți, iar asta se traduce în mai puține mașini pe drumuri. Potrivit estimărilor din piață, un curier poate livra, într-o zi, între 100 și 150 de pachete „la ușă”. În același timp, un coleg al său care livrează doar la lockere, poate expedia 600 – poate chiar 1.000 – de colete într-o zi.
„Sunt mulți clienți care doresc prețuri mici și doresc să nu mai aștepte curierul, să aibă independență. Piața va continua să se împartă în serviciu premium door-to-door și serviciul de livrare la locker mai ieftin”, potrivit lui Felix Pătrășcanu, cofondator al Fan Courier. Din acest motiv, compania sa va continua în următorii ani investiții majore în această rețea a punctelor de livrare.
„Pentru retaileri, lockerele nu mai sunt doar o opțiune alternativă, ci un pilon esențial în asigurarea unei logistici sustenabile și fiabile în perioadele de vârf. Dar, accesul la un locker din proximitatea casei ori, în cazul magazinelor online, la peste 10.000 de puncte de livrare la nivel național nu ar fi fost posibile fără investițiile majore pe care firmele de curierat le-au realizat în România în ultimii ani”, spune Radu Meteș, CEO și co-fondator al platformei eAWB.
Lockerele sunt viitorul curieratului?
Cheltuielile mai mici ale firmelor de curierat sunt evidente. În primul rând, circulația mașinilor proprii este cu mult redusă, iar costul total al livrării, incluzând aici și procesarea, este semnificativ mai mic. Așadar, investițiile în rețelele de lockere sunt, în fapt, investiții în reducerea unor cheltuieli viitoare. Totuși, vorbim și despre investiții în viitorul industriei de curierat. Deja, în anul 2026, lockerul a adus o modificare radicală a modului în care destinatarul obține coletul. Cine știe ce ne va mai aduce viitorul?