Porcul românesc, un animal pe cale de dispariție? Cum am ajuns să importăm 80% din necesarul de carne

Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a anunțat recent că România se află în discuții avansate cu China pentru a începe exporturile de carne de porc în această țară. Anunțul vine la câteva luni după ce Beijingul a decis să reducă taxele vamale la importurile de carne de porc din Uniunea Europeană, în urma finalizării unei investigații demarate în 2024. Astfel, începând din decembrie, timp de cinci ani, noile taxe vor fi între 4,9% și 19,8%, considerabil mai mici decât cele stabilite inițial în septembrie, care erau între 15,6% și 62,4%.

Este o veste bună pentru crescătorii locali, dar nu și pentru consumatorii români. Oportunitatea ieșirii la export oferă fermierilor o gură de aer, necesară în condițiile în care, potrivit ministrului Agriculturii, sunt nevoiți să vândă sub costul de producție sau să-și închidă fermele.

Barbu declara la începutul anului că prețul cărnii de porc la poarta fermei este, în medie, de 4,3 lei/kg, în timp ce în supermarket ajunge între 20 și 28 de lei. Pentru a identifica barierele care limitează accesul fermierilor români pe piaţa procesării şi comercializării cărnii de porc, Consiliul Concurenţei a demarat un studiu încă din luna decembrie. Cercetarea urmăreşte stabilirea limitărilor administrative, de reglementare şi de acces la finanţare care frânează dezvoltarea fermelor mici şi foarte mici de creștere a porcilor.

50% dintre producători sunt în zona de subzistență

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației, am apelat la informațiile furnizate de platforma AlertăCUI în privința crescătorilor de porci din România.

Astfel, conform datelor furnizate, la nivelul anului 2024 – datele complete pentru anul trecut nu fuseseră depuse la ANAF până la data realizării acestui articol – sub codul CAEN 0146 Creşterea porcinelor apăreau înscrise aproximativ 325 de firme.

Aproximativ 22% dintre acestea nu raportaseră nicio cifră de afaceri, iar aproape 30% realizaseră venituri de până la 500.000 de lei, încadrându-se în categoria fermelor de subzistență. Ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate dintre firmele înregistrate fie nu aveau activitate, fie erau la un nivel de micro-întreprindere. Ceea ce le făcea extrem de vulnerabile la fluctuațiile prețurilor la furaje, dar și la restricțiile sanitare impuse de pesta porcină africană.

Situația în eșalonul secund se prezenta astfel: firmele mici, cu cifre de afaceri între 0,5 milioane și 2,5 milioane, reprezentau 17,7%, în timp ce cele medii, cu afaceri de până la 10 milioane, 15,1%. Practic, cele două categorii însumau aproape o treime din numărul total.

La nivelul superior, fermele mari, cu cifre de afaceri de până la 50 de milioane, reprezentau aproximativ 11%. Categoria liderilor de piață, cu venituri de peste 10 milioane de euro (la cursul anului respectiv), includea doar 15 companii, echivalentul a 4,3% din total.

Ce ne spun cifrele

Cifra de afaceri cumulată a sectorului crescătorilor de porci a fost în 2024 de 3,08 miliarde de lei (aproximativ 619,7 milioane de euro) în scădere (-1,9%) față de anul anterior. Evoluția a survenit însă după doi ani de creștere solidă: +22,6% în 2023 (3,14 miliarde) și +12,7% în anul anterior (2,56 miliarde).

În ceea ce privește profitul net, valoarea cumulată la nivelul întregului sector a fost de 249,4 milioane de lei (circa 50,1 milioane de euro). Și la acest capitol s-a înregistrat o scădere, mai consistentă însă, de aproape 5%. Este adevărat însă că această evoluție a survenit după creșterea masivă din 2023, de peste 2.700%, când profitul cumulat a săltat la 262,7 milioane de la doar 9,3 milioane în anul anterior. A fost o revenire în forță după prăbușirea profiturilor sectorului din 2021, când valoarea totală a acestora s-a redus cu peste 95%. 

Perspectiva se modifică substanțial dacă aruncăm o privire și asupra datoriilor cumulate de sectorul creșterii porcilor. În urmă cu doi ani, valoarea ajunsese la 2,92 miliarde de lei (circa 588,6 milioane de euro), în creștere cu 7,1% față de anul anterior.

Dacă comparăm valorile, vedem că totalul datoriilor era de aproape 10 ori mai mare decât cel al profitului net și se apropia de cifra de afaceri (diferența era de doar 160 de milioane). Un semnal de alarmă important care indică o dependență mare de finanțarea externă, dar și de termenele de plată către furnizori.

Este adevărat că și valoarea cumulată a creanțelor ajunsese la 1,2 miliarde de lei, în scădere cu 5,2% față de 2023. Totalul lor era însă sub jumătate din datorii, ceea ce ar putea indica faptul că fluxul de numerar obținut se absorbea rapid în cheltuielile operaționale. Dar și un risc crescut de propagare a unui blocaj în lanț.  

Primii 10 controlează 30% din producție

În urmă cu doi ani, primele companii din sector după cifra de afaceri realizaseră împreună 911,8 milioane de lei, valoare în scădere cu 5,54. În 2023, a crescut cu 27,8%, iar în 2024 cu 20,6%. Raportat la cifra de afaceri a întregului sector, primele 10 companii au realizat aproximativ 29,5% din total, procent care indică un nivel de polarizare destul de mare.

În ceea ce privește profitul net cumulat al primilor 10 clasați din 2024, acesta s-a redus mai consistent, cu peste 8%, la 59,7 milioane. Asta după ce în anul anterior se majorase cu +57,8%, iar în 2022 se consemnase un plus de 202%. În acest caz, procentul se reduce la aproape un sfert (23,9%), dacă ne raportăm la profitul tuturor companiilor.

Valoarea datoriilor înregistrate la finalul lui 2024 de eșalonul fruntaș a fost de 645,4 milioane (+3,5%), în timp ce cea a creanțelor ajunsese la 305,7 milioane (-15,6%). Raportat la evoluția întregului sector, datoriile primilor 10 reprezentau aproximativ 22%, iar creanțele – 25,1%.

Faptul că liderii sectorului dețineau doar 22% din datoriile totale ale sectorului, deși realizau 29,5% din afaceri, indică faptul că marii jucători erau mai bine capitalizați și aveau un management al datoriilor mai riguros decât firmele mici.

Podiumul, după cifra de afaceri, era ocupat în urmă cu doi ani de trei companii cu capital privat autohton și străin.

Importăm aproape 80% din necesarul de consum

Situația semnalată de ministrul Agriculturii, respectiv prezența masivă a importurilor de carne de porc în magazinele românești nu datează însă de ieri, de azi.

Evoluția a fost una constant descrescătoare, efectivele de porcine din țara noastră reducându-se de aproape patru ori în ultimele trei decenii și jumătate. Astfel, conform datelor INS, de la 12 milioane de capete de porci în anii ’90, s-a ajuns la 6,8 milioane în 2006, 5,4 milioane în 2010, 4,4 milioane în 2017, 3,7 milioane în 2020 și 3,2 milioane în 2024. Iar declinul continuă.

În aceste condiții, nu este de mirare că, în urmă cu doi ani, Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) ne poziționa printre cei mai mari importatori neți de carne de porc din Europa Centrală și de Est.

Gradul de autosuficiență scăzuse în 2024 pentru prima dată la sub 50% din consum. Iar situația s-a agravat rapid. Potrivit studiului „Feeding Romania: A Research Study on the Pork Meat Market and Production Chain”, realizat anul trecut de Agro Consulting Club, România importa aproximativ 80% din necesarul de carne de porc. Este adevărat însă că și consumul românilor este peste media europeană, respectiv 38,4 kg/persoană/an față de 31,7 kg/persoană/an.

De ce zboară porcul românesc în China

La această situație au contribuit mai mulți factori și nu neapărat doar de natură economică. Unul dintre aceștia este „Legea porcinelor”, adoptată în 2023, care permite creșterea animalelor în gospodărie doar pentru consumul familial, nu pentru vânzare.

Principalul argument adus în sprijinul adoptării actului normativ a fost eradicarea focarelor de pestă porcină, boală care a afectat industria cărnii de porc din întreaga Europă. Iar România mai mult decât orice alt stat membru al Uniunii. Conform datelor Asociației Producătorilor de Carne de Porc, în intervalul 2017- 2025, țara noastră a raportat peste 7.000 de focare de pestă porcină. Ceea ce înseamnă peste 55% din numărul total de focare din UE, de aproximativ 12.700.

Costurile au fost pe măsură. Numai anul trecut proprietarii de animale sacrificate au primit despăgubiri în valoare de 71,2 milioane de lei. Datele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) arată că au fost sacrificați din cauza pestei porcine mai mult de 95.245 de porci din 22 de exploatații comerciale și 266 non-comerciale.

Așa că nu este de mirare că românii au ajuns să cumpere din magazin carne de porc adusă din Spania sau din alte state membre UE. Și nici că porcul românesc va deveni tot mai scump la vedere, mai ales că în curând va avea și pașaport de China.

———————–

Acest material a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.