Băncile centrale europene sunt îngrijorate de deciziile Trezoreriei SUA. Temerile legate de o posibilă intervenție a administrației Trump sunt în creștere

Reuniunea anuală a reprezentanților băncilor centrale europene cu omologii lor americani s-a finalizat într-un climat de incertitudine și îngrijorare. Bancherii europeni se tem că ar putea urma noi turbulențe într-o relație deja tensionată cu Washingtonul, care ar afecta normele de lungă durată ale cooperării globale.

Decidenții Rezervei Federale (Fed) au depus toate eforturile în această săptămână pentru a calma îngrijorările omologilor lor, promițând că își vor respecta toate angajamentele. Însă, având în vedere separarea dintre Fed și administrația SUA, aceștia nu au putut oferi nicio garanție împotriva schimbărilor bruște de politică ale președintelui Donald Trump.

Susținerea yenului a generat nemulțumiri

Intervențiile recente ale Trezoreriei SUA pentru susținerea yenului japonez și reducerea costurilor de împrumut pe termen lung ale SUA au fost deosebit de îngrijorătoare, deoarece prevesteau mai multe intervenții și abateri de la norme, consideră analiștii financiar-bancari.

După tranzacția pe yen din 1 august, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a confirmat că Trezoreria a vândut euro pentru a susține moneda japoneză. Bessent a precizat că a asigurat băncile centrale că măsura a fost „doar o realocare de resurse”. La finalul săptămânii, secretarul Trezoreriei a declarat că activele valutare utilizate pentru cumpărarea de yeni au provenit din Fondul de Stabilizare a Cursului de Schimb (Exchange Stabilization Fund).

Oficialii europeni au fost însă deosebit de deranjați că nu au primit o notificare prealabilă din partea SUA asupra faptului că vânzările de euro făceau parte din tranzacție. Unii au considerat că mesajul transmis este că „SUA fac tot ce vor”. Alții au fost mai indulgenți și au spus că tranzacția a fost atât de neobișnuită încât ar fi putut fi o simplă scăpare neintenționată.

Purtătorii de cuvânt ai Băncii Centrale Europene și ai Rezervei Federale au refuzat să comenteze. Un oficial american a declarat că intervenția comună SUA-Japonia a fost efectuată pentru a contracara mișcările dezordonate ale yenului și pentru a sprijini stabilitatea piețelor financiare globale. „Nu a fost îndreptată împotriva nimănui altcuiva. Trezoreria menține o comunicare strânsă și continuă cu omologii noștri internaționali. Dar nu comentăm detaliile operaționale ale acestor discuții”, a declarat sursa citată.

Răscumpărarea datoriei, un alt subiect sensibil

O altă preocupare pentru bancherii centrali europeni este reprezentată de planul lui Bessent de a crește răscumpărările de obligațiuni pe termen mai lung. Tranzacțiile ar putea necesita finanțare prin emiterea de mai multe titluri cu scadențe mai scurte. Ca și în cazul achiziției de yeni, aceasta indică faptul că administrația SUA este dispusă să recurgă la măsuri neobișnuite pentru a plafona costurile de împrumut.

Potrivit comentatorilor, aceste intervenții oferă, de obicei, doar o ameliorare temporară. Temerile sunt legate de faptul că administrația va pune presiune pe Fed pentru a începe să cumpere obligațiuni de pe piață.

Deși Fed este singurul organism de politică monetară din SUA conceput structural să fie independent de administrația aleasă, sursele au declarat că Donald Trump a arătat că este dispus să meargă foarte departe pentru a-și impune voința.

Acest lucru ar putea declanșa turbulențe pe piețe care ar depăși cu mult granițele SUA. Explicațiile oficialilor americani au fost că răscumpărările sporite de obligațiuni cu scadențe lungi au avut ca scop asigurarea unei lichidități mai mari pe segmentele cu maturități lungi, unde Trezoreria primește oferte de răscumpărare de înaltă calitate. Dar că nu reprezintă o politică monetară sau un efort de a impune un plafon asupra ratelor dobânzilor.

Un oficial al Trezoreriei SUA a declarat însă jurnaliștilor că instituția este „foarte concentrată pe scăderea randamentelor pe termen lung”.

Liniile de swap, în pericol?

O altă îngrijorare a europenilor a fost că ingerințele politice ar putea viza în cele din urmă mecanismele de sprijin pentru lichiditatea în dolari oferite de Fed celor mai mari bănci centrale din lume.

Acestea sunt considerate o piatră de temelie a stabilității financiare globale. Liniile de swap – acorduri de schimb valutar încheiate între două bănci centrale – oferă garanția că băncile comerciale din întreaga lume își mențin accesul la dolari americani, în special în momente de tensiune financiară.

Fed reînnoiește această facilitate an de an pornind de la premisa că protejează de fapt interesele și piețele din SUA. Altfel, băncile din străinătate ar putea fi forțate, în momente de turbulențe pe piețele globale, să vândă masiv obligațiuni americane.

Observatorii consideră însă că rațiunea nu prevalează întotdeauna în administrația Trump. „Când aplică politici comerciale de retorsiune împotriva celor mai apropiați aliați, Trump ar putea spune pur și simplu: «Hei, ne trag pe sfoară». Iar liniile de swap ar putea dispărea peste noapte”, a declarat unul dintre comentatori.

Americanii dau asigurări

Potrivit surselor, nu există niciun indiciu că aceste mecanisme ar fi în pericol și că se așteaptă în continuare ca ele să rămână neschimbate. Liniile de swap sunt autorizate de Comitetul Federal pentru Piață Deschisă (FOMC) și sunt operate exclusiv de Fed, nu de administrație.

„Deciziile privind facilitățile Rezervei Federale și acordurile privind liniile de swap revin Rezervei Federale. Nimic din ceea ce a anunțat Trezoreria cu privire la operațiunile pe yen sau răscumpărările de datorie nu sugerează contrariul”, a declarat un oficial al Trezoreriei.

Potrivit acestuia, Scott Bessent va discuta problemele de stabilitate financiară cu miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G20 în zilele următoare la Asheville, Carolina de Nord. Secretarul Trezoreriei va căuta să promoveze în continuare agenda administrației privind izolarea Iranului, stimularea creșterii economice și reducerea dezechilibrelor globale, conform Reuters.