BNR schimbă abordarea pentru tezaurul României. Ce strategie pregătește Mugur Isărescu pentru cele 91,5 tone de aur aflate în Rusia

Mugur Isărescu cere sprijin instituțional și consens național pe termen lung. Guvernatorul BNR spune că subiectul nu trebuie folosit în lupte politice. Dosarul tezaurului rămâne una dintre cele mai grele teme istorice ale României.

BNR pregătește un nou plan pentru tezaur

Banca Națională a României va trimite autorităților un memorandum privind tezaurul aflat la Moscova. Anunțul a fost făcut de guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul unei dezbateri dedicate subiectului. Isărescu a spus că demersul are nevoie de sprijin real din partea statului român. El a subliniat că problema trebuie ferită de calcule electorale și dispute politice. În opinia sa, recuperarea tezaurului cere răbdare, unitate și continuitate instituțională.

Guvernatorul a amintit și momentul istoric din 1918. Atunci, elitele politice și culturale au acționat împreună, deși Europa era într-o criză profundă. Isărescu consideră că România are nevoie de același tip de solidaritate. BNR a marcat, pe 29 aprilie, 146 de ani de la înființare. În discursul său, guvernatorul a spus că banca centrală are un rol important în istoria modernă a României. Totuși, instituția poartă și povara unei pierderi uriașe.

Cum au ajuns 91,5 tone de aur românesc la Moscova

Cea mai mare pierdere invocată de BNR este legată de cele 91,5 tone de aur fin. Aurul a fost trimis la Moscova în 1916 și 1917, în timpul Primului Război Mondial. România se afla atunci într-o situație militară foarte dificilă. Transferul s-a făcut către Rusia, singurul aliat cu graniță comună. Cele două state împărțeau frontul de Est, iar Bucureștiul căuta protejarea valorilor naționale. Casetele cu monede de aur au fost încărcate în tren la Iași.

BNR a acceptat transportul doar după semnarea unui protocol româno-rus. Documentul garanta păstrarea și integritatea valorilor trimise la Moscova. Garanțiile vizau atât drumul cu trenul, cât și depozitarea aurului în Rusia. În ianuarie 1918, puterea bolșevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc. Decizia a fost luată în ciuda protocoalelor semnate între cele două părți. Pentru România, cazul rămâne o revendicare istorică și juridică majoră. Isărescu a spus că dosarul tezaurului a intrat pe agenda sa chiar în 1990. În ziua numirii ca guvernator, el a primit 166 de documente oficiale despre aurul de la Moscova. Dosarul fusese alcătuit în 1922 și transmis între guvernatorii BNR.

Cum a intrat tezaurul României în atenția Uniunii Europene

După 1991, BNR a început să prezinte constant problema tezaurului. Instituția a publicat documente, a susținut cercetări și a încercat să păstreze memoria dosarului. Scopul declarat a fost apărarea drepturilor legitime ale României. Un moment important a venit pe 14 martie 2024. Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind returnarea tezaurului național al României. Documentul a fost inițiat de europarlamentarul Eugen Tomac și susținut de BNR, potrivit Economica.

Banca centrală a trimis europarlamentarilor lucrări în limba engleză despre tezaur. A organizat și o expoziție la Bruxelles, în sediul Parlamentului European. Expoziția a prezentat traseul aurului trimis la Moscova și nereturnat. După votul european, BNR a continuat acțiunile la Washington, Chișinău, Sibiu și Pitești. Specialiștii băncii au discutat cu studenți, profesori și public interesat. Instituția a lansat și o pagină specială pe site, dedicată tezaurului. Comisia comună româno-rusă nu s-a mai reunit din noiembrie 2019. Totuși, BNR amintește un rezultat important. Partea rusă a acceptat autenticitatea documentelor prezentate de România. Pentru Isărescu, recunoașterea oferă o bază solidă pentru pașii viitori.