Băncile centrale și Inteligența Artificială. Cum IA forțează băncile să regândească inflația și ratele de referință

Băncile centrale se întrec să înțeleagă cum inteligența artificială schimbă inflația. Totuși, ele nu sunt de acord asupra răspunsului. În ultimii trei ani, băncile au privit IA ca pe o forță pe termen lung. Aceasta nu era încă un instrument activ de politică monetară. Această distincție s-a schimbat acum.

Liderii politici văd IA ca pe o schimbare structurală majoră. Impactul este comparabil cu cel al electricității sau al internetului. IA va schimba inflația, ratele dobânzilor și instrumentele de lucru. Disputa actuală nu mai este despre importanța IA. Dezbaterea vizează timpul, direcția și viteza efectelor economice.

Ce fac deja BCE și Bundesbank cu ajutorul IA

Banca Centrală Europeană a trecut rapid de la teorie la practică. Patru economiști BCE au publicat un articol pe 21 aprilie 2026 și au dezvăluit utilizarea unui model de învățare automată. Acest instrument ajută la deciziile de politică monetară încă din anul 2022. Modelul analizează 60 de indicatori despre inflație și economie. Rezultatele au fost deja testate în timp real.

În anul 2025, modelul a semnalat riscuri de creștere pentru inflație. Aceste riscuri s-au confirmat ulterior în realitate. Autorii spun că IA ajută la monitorizarea inflației în timp real.

Bundesbank urmează un drum similar în prezent. Președintele Joachim Nagel a confirmat utilizarea IA în analizele băncii germane. Ei folosesc asistenți inteligenți și modele pentru analiza documentelor. Nagel afirmă că tehnologia trebuie să servească oamenii și mandatul băncii.

Dezbaterile de la Rezerva Federală

La Rezerva Federală, discuția despre IA a devenit urgentă. Oficialii dezbat acum modul în care IA schimbă politica monetară. Guvernatorul Christopher Waller susține că IA se adoptă foarte rapid. Productivitatea este acum punctul central al dezbaterii și Waller speră că IA va crește veniturile fără a urca inflația.

Philip Jefferson a scos în evidență efectul dublu al IA. Tehnologia poate scădea costurile prin câștiguri de productivitate. Totuși, ea poate crește prețurile materiilor prime. Centrele de date consumă mult teren și multă energie.

Kevin Warsh este un alt nume important în această dezbatere. El numește boom-ul IA cel mai mare val de productivitate actual și avertizează că băncile trebuie să își regândească modelele vechi. Totuși, el cere prudență până la obținerea unor date clare.

Wall Street este împărțit între optimism și prudență

Wall Street a început deja să parieze pe efectele IA. Cei mai mari administratori de active au previziuni diferite. Optimiștii văd IA ca pe un șoc pozitiv. Acest grup anticipează prețuri mai mici și dobânzi scăzute. Mike Hunstad susține că IA este un instrument monetar eficient.

„Lupii” văd o problemă de inflație pe termen scurt. Ei cred că investițiile masive cresc prețurile la electricitate. Ben May afirmă că reducerea ratelor acum ar fi o greșeală. IA stimulează cererea și crește prețurile prin investiții masive. Goldman Sachs avertizează asupra costurilor mari cu energia electrică, conform Euronews.

Inflația energiei din SUA a ajuns la 6,9% în decembrie 2025. Centrele de date vor domina cererea de energie în viitor. Goldman estimează că energia va urca inflația în 2026 și 2027. Sectorul medical și cel alimentar vor absorbi aceste costuri indirecte.

IA obligă băncile centrale să regândească funcționarea economiei. Problema principală rămâne ordinea în care apar efectele. Dacă productivitatea crește prima, băncile pot tăia ratele dobânzilor. Dacă investițiile cresc primele, prețurile vor urca rapid.

În acest caz, liderii politici ar putea inversa relaxarea politicii. Această situație este o schimbare radicală față de anii trecuți. IA ocupă acum centrul atenției în discursurile financiare globale.