Cernavodă rămâne oprită până spre sfârșitul lui septembrie. România pierde temporar circa 20% din producție

Oprirea centralei a obligat sistemul energetic să compenseze cu importuri, cărbune și capacități de rezervă. Costul energiei a crescut mai ales seara, iar efectul s-ar putea vedea în facturile din această toamnă.

Debitul Dunării ține centrala închisă

Problema vine din poziționarea centralei de la Cernavodă. Spre deosebire de centralele nucleare de la Paks și Kozlodui, unitatea românească se află pe o ramificație secundară a Dunării.

Ilie Bolojan spune că acest lucru limitează posibilitatea de a interveni pentru a ridica nivelul apei în zona centralei. „La cum arată debitele în momentul de față și previziunile, doar spre sfârșitul lunii septembrie ne putem gândi la modul serios să repornim centrala”, a spus el.

Seceta și debitele scăzute au redus capacitatea de răcire necesară funcționării reactoarelor. În lipsa unui nivel suficient al apei, producția nucleară nu poate fi reluată în condiții normale.

Bolojan spune că reintrarea în producție se va face clar în luna octombrie. Asta înseamnă că sistemul energetic trebuie să treacă aproape întreaga lună septembrie fără aportul Cernavodă.

Importuri, cărbune și rezerve pentru acoperirea consumului

Oprirea centralei a schimbat rapid mixul energetic. România a fost nevoită să folosească mai multe importuri și să pornească grupuri pe cărbune și alte capacități ținute în rezervă.

Ilie Bolojan spune că acest efort a împins în sus costul zilnic al energiei, mai ales în orele de seară. El admite că dezechilibrele din vară se pot transforma într-o creștere ușoară a prețurilor în această toamnă.

Cernavodă asigură în mod normal aproximativ 20% din producția de electricitate a României. Absența acestei surse obligă sistemul să găsească zilnic energie din alte surse, de regulă mai scumpe sau mai volatile.

Problema nu este doar volumul. Energia nucleară oferă producție constantă, indiferent de vreme, ceea ce o face mai greu de înlocuit decât o capacitate care funcționează doar în anumite intervale.

Iernut și Mintia ar trebui să aducă energie nouă

Guvernul mizează pe intrarea treptată în sistem a două centrale mari. Prima este Iernut, care ar trebui să intre în probe în această iarnă.

A doua este centrala de la Mintia, investiție privată care începe testele încă din septembrie. Va dura însă câteva luni până când toate grupurile vor putea funcționa normal.

Ilie Bolojan estimează că anul viitor România va avea o creștere puternică a producției de energie. Oferta mai mare ar trebui, în teorie, să împingă prețurile în jos.

Premierul interimar spune însă că sunt necesare și modificări legislative pentru ca această creștere a producției să se traducă efectiv în facturi mai mici.

Octombrie devine luna-cheie

Revenirea Cernavodă ar elimina una dintre cele mai mari presiuni actuale din sistem. Centrala oferă o producție mare și stabilă, iar lipsa ei se simte direct în necesarul de import și în costurile de echilibrare.

Până atunci, România rămâne dependentă de un mix mai scump și mai puțin confortabil: importuri, cărbune, gaze și capacități de rezervă. Dacă debitele Dunării nu se îmbunătățesc suficient, perioada de indisponibilitate se poate prelungi.

Pentru consumatori, semnalul este că toamna poate aduce o presiune suplimentară asupra prețurilor la energie. Pentru sistem, miza este trecerea lunii septembrie fără noi probleme majore de producție.