Rata creditelor neperformante garantate de stat a crescut de peste cinci ori. Dragoș Cabat: „Au fost acordate fără o analiză adecvată”

Rata creditelor neperformante garantate de stat a crescut de peste cinci ori. Dragoș Cabat: „Au fost acordate fără o analiză adecvată”
Rata creditelor neperformante a urcat la 7,2% în cazul microîntreprinderilor. Sursa foto: (pixabay)
Companiile din România întâmpină dificultăți tot mai mari în rambursarea împrumuturilor. Rata creditelor neperformante din portofoliul firmelor a ajuns la 5,6% la sfârșitul lunii martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul înregistrat cu un an înainte, potrivit Raportului asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a României.

Problemele sunt inegal distribuite: afacerile mici au rate de neperformanță aproape duble față de companiile mari. Cel mai afectat segment este cel al creditelor garantate de stat, unde 11,3% dintre împrumuturi înregistrează probleme de rambursare. Un credit este încadrat, în general, ca neperformant atunci când plata întârzie cu peste 90 de zile sau când banca apreciază că debitorul are șanse reduse să își achite integral obligațiile.

Deteriorarea portofoliului de credite nu a apărut brusc. Rata de neperformanță a companiilor nefinanciare a crescut de la 3,8% în martie 2024 la 4,4% în martie 2025 și la 5,6% în martie 2026.

În cazul populației, evoluția a fost diferită. Rata creditelor neperformante a coborât la 2,9%, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul din martie 2025. Astfel, indicatorul s-a redus ușor pentru persoanele fizice, dar a crescut în portofoliul companiilor.

Majorarea ratei nu înseamnă că cele mai multe firme nu își mai plătesc datoriile. Indicatorul arată că expunerile cu probleme reprezintă o parte tot mai mare din portofoliul de credite acordate companiilor.

Corporațiile au înregistrat cea mai rapidă deteriorare

Microîntreprinderile continuă să aibă cea mai ridicată rată de neperformanță în funcție de dimensiunea afacerii. Nivelul de 7,2% era însă cu 0,6 puncte procentuale mai mic decât în martie 2025. În cazul firmelor mici, rata a crescut cu un punct procentual, până la 7,1%. Aceeași majorare a fost consemnată de întreprinderile mijlocii, unde indicatorul a ajuns la 5,4%.

„Companiile mici au situații financiare mai vulnerabile, sunt de multe ori subcapitalizate și sunt dependente de clienții mari. Aceasta înseamnă că nu își pot gestiona fluxurile de numerar la fel de ușor, iar în perioade mai dificile din punct de vedere economic sunt primele care rămân fără lichidități pentru plata creditelor, taxelor și altor obligații”, explică analistul economic Dragoș Cabat.

Cea mai puternică deteriorare s-a produs însă în rândul corporațiilor. Rata creditelor neperformante a urcat de la minimul istoric de 2,1% la 4,7%. Companiile mari continuă să înregistreze un nivel mai redus decât afacerile mici, dar diferența dintre cele două categorii s-a restrâns.

Dragoș Cabat, analist economic. Sursa foto: Arhiva companiei

Rata creditelor garantate de stat a crescut de peste cinci ori

Cea mai slabă evoluție a fost înregistrată de finanțările garantate de stat. Rata de neperformanță a acestora a crescut de la 2,2% în septembrie 2023 la 5,2% în martie 2025. Indicatorul a ajuns ulterior la 9% în septembrie 2025 și la 11,3% în martie 2026, potrivit BNR.

O parte importantă dintre aceste împrumuturi a fost acordată prin programe precum IMM Invest, inclusiv pentru finanțarea capitalului de lucru. Garanția oferită de stat nu înlătură obligația companiei de a rambursa creditul.

Cauzele problemei nu se găsesc însă doar la beneficiarii creditelor, ci și la stat, consideră Cabat. „Creditele garantate de stat au o rată mare de neperformanță pentru că au fost acordate fără o analiză adecvată a posibilității de rambursare. Băncile care le-au acordat nu aveau niciun risc, deoarece acestea erau garantate de stat, în timp ce fondul de garantare nu a făcut niciun fel de analiză de risc a companiilor respective. Banii erau alocați de la buget, s-a considerat că băncile fac analiza de risc și, oricum, fondul de garantare nu avea competențele și personalul necesar pentru a desfășura această activitate. Creditele garantate de stat au fost o inițiativă politică, fără legătură cu rațiunile economice, iar acum efectele acestei inițiative se văd în cifre”, afirmă analistul economic.

Agricultura și construcțiile au cele mai mari rate de neperformanță

Agricultura avea în martie 2026 o rată a creditelor neperformante de 9,8%, o creștere substanțială de la 2,7%, cât se înregistra în octombrie 2024. În construcții, rata a fost de 9%, în timp ce în industrie a ajuns la 6,4%. Comerțul a înregistrat o majorare de la 2,8% la 6,3% în ultimii doi ani, iar serviciile au consemnat un nivel de 5,1%.

Sectorul imobiliar a fost singurul în care indicatorul s-a redus. Rata creditelor neperformante a coborât de la 1,5% la 1,1%, cel mai scăzut nivel de la publicarea acestor statistici.

Datele arată că riscul nu este influențat numai de dimensiunea companiei. Evoluția cererii, costurile specifice fiecărui domeniu și termenele de încasare a facturilor pot afecta capacitatea de rambursare.

Împrumuturile în valută reprezentau 53% din portofoliul companiilor nefinanciare în martie 2026. Rata de neperformanță a acestora era de 4,1%, sub nivelul de 7,3% consemnat în cazul finanțărilor în lei.

Nivelul mai redus nu elimină riscul valutar. Pentru o companie care obține venituri în lei și rambursează un împrumut în euro, deprecierea monedei naționale poate crește valoarea ratelor.

Ce pot face firmele înainte să apară blocajul

Semnalele unui posibil blocaj pot apărea înainte ca o rată să rămână neplătită. Printre acestea se numără amânarea taxelor, achitarea facturilor în funcție de urgență și contractarea unor împrumuturi noi pentru acoperirea datoriilor mai vechi.

Estimarea încasărilor și plăților din lunile următoare poate ajuta compania să observe din timp apariția unui deficit de numerar. Administratorii trebuie să țină cont de lichiditățile efectiv disponibile, nu doar de veniturile și profitul înregistrate în contabilitate.

Dacă apar dificultăți, discuțiile cu banca pot începe înainte de acumularea restanțelor. Compania poate solicita restructurarea sau reeșalonarea creditului și poate renegocia termenele de plată cu furnizorii. Reducerea dependenței de un singur client poate limita, la rândul său, efectele întârzierii unor încasări.

BNR estimează creșterea riscului până în 2027

Banca centrală avertizează că asupra capacității populației și companiilor de a-și achita datoriile s-ar putea exercita presiuni mai mari, pe fondul evoluțiilor economice, politice, geopolitice și financiare.

În scenariul macroeconomic de bază, probabilitatea medie de nerambursare a companiilor nefinanciare este estimată să crească de la 3,4% în martie 2026 la 4,5% în martie 2027.

O asemenea evoluție poate determina băncile să devină mai prudente, să solicite garanții suplimentare și să înăsprească standardele pentru împrumuturile noi. Accesul la finanțare ar putea deveni astfel mai dificil și mai costisitor, inclusiv pentru firmele care nu au acumulat restanțe. Pentru o firmă mică, întârzierea unei încasări sau pierderea unui contract poate transforma rapid o dificultate temporară într-un blocaj financiar.

0 comentarii