Canicula poate adăuga peste 200 de lei la factura de energie. AEI avertizează asupra dependenței de importuri

Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, problema nu este numai folosirea intensă a aerului condiționat. De asemenea, și capacitatea insuficientă de producție în perioadele cu cerere ridicată este o problemă.

Pentru un apartament de două camere, cu o suprafață de 50-60 de metri pătrați, AEI estimează că un aparat de aer condiționat modern consumă între 0,6 și 1,2 kWh pe oră. Calculul folosește un preț final al energiei cuprins între 1,4 și 1,7 lei/kWh. Dacă aparatul funcționează patru ore pe zi, costul suplimentar pentru zece zile poate ajunge la 50-70 de lei. La opt ore pe zi, suma urcă la 100-140 de lei. Iar la 12 ore de funcționare poate ajunge la 150-200 de lei.

La acestea se adaugă consumul mai mare al frigiderului și congelatorului, care poate însemna încă 5-15 lei pe lună. Pentru un apartament ocupat de două persoane, factura poate crește de la 120-180 de lei într-o lună obișnuită de vară la 220-350 de lei într-o lună cu 10-15 zile de caniculă.

În general, potrivit estimării AEI, căldura extremă adaugă între 80 și 120 de lei la factura lunară. În locuințele situate la ultimul etaj, cu ferestre mari și fără umbrire, creșterea poate depăși 180-230 de lei.

Factura crește în primul rând din cauza consumului

Majorarea imediată a facturii este produsă în principal de consumul suplimentar, nu de oscilațiile zilnice ale prețului de pe piața angro. Un client casnic care are un contract cu preț fix nu resimte imediat scumpirile de pe piața pentru ziua următoare. Acestea pot apărea ulterior în factură, atunci când furnizorul își actualizează oferta sau când contractul existent expiră.

În perioadele caniculare, consumul crește în întreaga regiune, notează Agerpres. Grecia, Bulgaria, Ungaria și alte state din Europa de Sud-Est au propriile vârfuri de cerere, iar Ucraina absoarbe, la rândul său, cantități importante de electricitate. România ajunge astfel să importe energie exact când oferta regională este redusă și prețurile sunt ridicate. Potrivit președintelui AEI, diferența dintre importurile realizate în perioade de excedent și cele făcute în momente de deficit înseamnă sute de milioane de euro care ies anual din economia românească.

Situația este agravată de limitările rețelelor de transport. Chiar dacă există energie mai ieftină în alte părți ale Europei, infrastructura nu permite întotdeauna aducerea ei în sud-estul continentului.

România dispune de hidrocentrale, reactoare nucleare, centrale pe gaze și cărbune, precum și de capacități regenerabile. Totuși, o parte dintre grupurile clasice au fost retrase sau funcționează limitat. Hidroenergia depinde de nivelul apei, iar producția solară și eoliană variază în funcție de vreme. În lipsa unor capacități flexibile, a sistemelor de stocare și a unor rețele mai puternice, importurile riscă să devină o dependență permanentă, nu doar o soluție temporară de echilibrare.