Comisia Europeană analizează planul României pentru U1 Cernavodă. Miza este de 3,2 miliarde de euro 

Comisia Europeană consideră că există semne de întrebare legate de dimensiunea și structura sprijinului. În joc se află un proiect estimat la 3,2 miliarde de euro, esențial pentru viitorul producției nucleare din România. Investigația nu blochează automat investiția, dar complică traseul aprobării finale.

Importanța Unității 1 pentru România 

Comisia Europeană a lansat o investigație aprofundată privind planul României de a susține financiar retehnologizarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă. Demersul urmărește să stabilească dacă ajutorul public pregătit de stat respectă normele Uniunii Europene privind concurența și intervenția statului în economie. Unitatea 1 funcționează din 1996 și acoperă aproximativ 10% din consumul de energie electrică al României. Reactorul se apropie de finalul duratei estimate de exploatare, programat pentru 2027. Din acest motiv, prelungirea funcționării cu încă 30 de ani este considerată strategică pentru sistemul energetic național.

Proiectul are două obiective principale. Primul ține de siguranța aprovizionării cu energie electrică. Al doilea ține de reducerea emisiilor și menținerea unei surse stabile de electricitate cu emisii scăzute de carbon. Beneficiarul direct al sprijinului este Nuclearelectrica, compania care deține și operează centrala de la Cernavodă. Societatea este controlată majoritar de statul român și rămâne singurul operator nuclear din țară.

Cum vrea România să susțină proiectul

Planul transmis Comisiei Europene include patru instrumente de sprijin. Primul este un grant de 600 de milioane de euro. Al doilea constă în garanții de stat pentru împrumuturile contractate în vederea finanțării investiției. Al treilea instrument este un contract bidirecțional pentru diferență, cunoscut sub denumirea de CfD. Mecanismul ar urma să funcționeze timp de 30 de ani și să ofere stabilitate veniturilor obținute de centrală. Al patrulea element este un mecanism de protecție împotriva unor schimbări de reglementare care ar putea apărea în perioada construcției și exploatării.

În evaluarea preliminară, Comisia recunoaște că proiectul este necesar și că poate sprijini dezvoltarea unei activități economice importante. Totuși, instituția europeană nu este convinsă, în acest moment, că pachetul propus respectă integral cerințele privind necesitatea, proporționalitatea și efectele asupra pieței.

Ce probleme sesizează Comisia Europeană 

Prima îndoială privește nivelul total al sprijinului. Comisia vrea să afle dacă, prin combinarea mai multor forme de ajutor, statul nu ajunge să reducă prea mult riscurile suportate de beneficiar. O asemenea structură ar putea duce la acordarea unui avantaj mai mare decât cel strict necesar pentru realizarea investiției. A doua rezervă privește impactul asupra concurenței. Bruxelles-ul analizează dacă sprijinul poate distorsiona piața energiei și dacă efectele negative sunt limitate suficient. În special, oficialii europeni se uită la arhitectura contractului pentru diferență și la stimulentele pentru exploatare eficientă și întreținere responsabilă.

Comisia se teme și de posibilitatea ca o parte din sprijin să fie transferată către consumatori sau către anumiți participanți din piață. Din punctul de vedere al executivului european, garanțiile existente nu sunt încă suficient de clare pentru a elimina complet asemenea riscuri. O altă zonă sensibilă privește conformitatea cu legislația europeană mai nouă din sectorul energiei. Instituția verifică dacă schema propusă respectă principiile aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență, introduse prin noile reguli ale pieței de energie electrică.

Ce urmează pentru proiectul de la Cernavodă

Deschiderea investigației aprofundate permite României și părților interesate să transmită observații, argumente și documente suplimentare. Procedura nu anticipează verdictul final, dar arată că aprobarea nu va veni automat. În paralel, Nuclearelectrica poartă de mai mult timp discuții cu Ministerul Energiei și cu autoritățile europene privind accesarea unui grant din Fondul de Modernizare. Potrivit unor documente ale companiei, o decizie privind ajutorul de stat este estimată pentru decembrie 2026.Compania avertizează că neacordarea grantului ar putea influența costul general al proiectului. Mai exact, lipsa finanțării nerambursabile ar împinge în sus prețul de exercitare din contractul pentru diferență, ceea ce ar modifica echilibrul financiar al investiției, conform Profit.

Proiectul reprezintă mai mult decât o simplă investiție în energie 

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene le permite statelor membre să își stabilească propriul mix energetic. Cu alte cuvinte, decizia de a susține energia nucleară aparține fiecărui stat. Totuși, finanțarea publică trebuie să respecte regulile europene privind ajutoarele de stat. Pentru România, retehnologizarea Unității 1 nu înseamnă doar modernizarea unui reactor vechi. Înseamnă menținerea unei surse importante de energie stabilă, reducerea dependenței de combustibili fosili și consolidarea securității energetice pe termen lung. Prin urmare, investigația Comisiei are o miză dublă. Pe de o parte, vizează respectarea regulilor de concurență. Pe de altă parte, influențează calendarul unui proiect considerat esențial pentru viitorul energetic al României.