Numărul insolvențelor în rândul firmelor cu active de peste un milion de euro a crescut cu 164% într-un an. De ce companiile mari au tot mai multe probleme

Cifrele din primul trimestru al anului sunt îngrijorătoare. Tot mai multe companii mari ajung să apeleze la această procedură. Numai în acest interval 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență, față de doar două cazuri când au fost înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. Firmele respective au active imobilizate de circa 187 milioane de euro și datorii totale ce depășesc 448 milioane de euro. Sunt afectați direct aproape 900 de angajați.

În total, nu mai puțin de 66 de companii cu active de peste un milion de euro au intrat în insolvență în T1 din 2026. Datele arată că s-a înregistrat o creștere de 164% în decurs de un an.

Per total, în primul trimestru al anului, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență. Este cu 14,3% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Doar în luna martie au fost înregistrate 738 de cazuri care reprezintă aproximativ 40% din totalul trimestrului.

Cauzele intrării în insolvență

Tatiana Manolache Onofrei, cofondator al Prime Insolv Practice, spune că nu există o singură cauză care duce la un astfel de deznodământ pentru o firmă. Ci mai degrabă o suprapunere de probleme care afectează mediul de afaceri.

„Răspunsul este unul diferențiat în funcție de domeniul de activitate al companiilor care intră în insolvență. Astfel, ca element de activ, se pot regăsi la companiile mari și stocuri de produse pentru care consumul a scăzut în ultimul an. Dar și creanțe de recuperat de la terți, de obicei parteneri contractuali care întârzie plata facturilor, datorită propriilor dificultăți financiare”, spune specialista.

Un alt motiv prezentat de aceasta este că „multe dintre companiile mari au raporturi contractuale ca urmare a procedurilor de achiziție publică cu autorități publice și centrale. Și se înregistrează frecvent restanțe mari la decontarea lucrărilor/produselor sau serviciilor.”

Remus Borza, avocat și practician în insolvență, cunoscut pentru rolul său în reorganizarea companiei Hidroelectrica, afirma că „dacă ești deştept nu ajungi în insolvenţă sau în concordat. Eşti bun manager. Insolvența vine ca sancţiune la adresa unui prost management. Dacă ai datorii an de an, nu mai poţi conduce în continuarea societatea, căci ai dovedit că ai condus-o prost în anii ăştia”, potrivit clubferoviar.ro.

Factorii care favorizează

Tatiana Manolache Onofrei spune însă că există mai mulți factori care conduc o firmă să ajungă în insolvență. „Nu există o cauză unică care să genereze starea de insolvență a companiilor cu o valoare a activelor mai mare de 4 milioane de euro. Ci există factori diverși, printre care: creșterea cheltuielilor de producție/regie, înăsprirea costurilor de producție și de finanțare, creșterea taxelor. De asemenea, și scăderea consumului și blocajele inerente existenței la granița unui conflict militar”, ne-a explicat specialista.

Sunt probleme cu care numeroase companii se confruntă de mai mult timp. Iar potrivit interlocutoarei noastre, evoluția din primul trimestru transmite un avertisment pentru întreaga economie.

„Considerăm că această creștere reprezintă un sistem de alarmare. În sensul că presiunea prelungită asupra mediului de afaceri, suprapusă cu impredictibilitatea legislativă și cu instabilitatea politică, împiedică companiile să-și realizeze planuri de afaceri coerente fără a exista un cadru structural care să le sprijine. Fie din perspectiva accesului la finanțări, fie din perspectiva restructurării reale a datoriilor”, menționează cofondatoarea Prime Insolv Practice.

Impactul se propagă de-a lungul lanțului economic

Atunci când o firmă intră în insolvență efectele se propagă asupra întregului lanț economic. De la angajați și furnizori, până la bugetul de stat.

„Desigur că primul efect al insolvenței este acela al unei incertitudini pe care o resimt mai ales partenerii contractuali. Dar și angajații unei astfel de societăți. Orice măsură adoptată în vederea implementării unui plan de reorganizare presupune o reducere semnificativă a cheltuielilor și se produce astfel un efect în lanț. În sensul în care compania plătește mai puțin furnizorilor săi, reducându-și personalul și achită mai puține contribuții la bugetul de stat. De asemenea, își diminuează în mod corespunzător potențialul de dezvoltare”, explică specialista în insolvență.

Care sunt cele mai afectate sectoare

Cel mai afectat domeniu este de departe agricultura. Rata insolvențelor în acest sector aproape s-a dublat față de același trimestru al anului trecut. Este o deteriorare accelerată, alimentată de efectele secetei și ale fenomenelor meteo extreme din 2024. Sectorul a fost afectat, totodată, și de costurile mari de finanțare și de instabilitatea persistentă a lanțurilor globale de aprovizionare.

Cele mai multe insolvențe din categoria companiilor mari provin însp din industrie și producție. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste 4 milioane euro activează în domenii precum panificație, agro-alimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice. Presiunea asupra acestor sectoare vine din suprapunerea mai multor factori. Vorbim aici de costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere și condiții de finanțare mai stricte. Dar și de volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare.

„Sectorul economic al construcțiilor este cu certitudine afectat. Cauza este atât creșterea prețurilor materialelor de construcții, cât și majorarea cotei TVA, suprapuse cu scăderea creditării pe segmentul imobiliar. De asemenea, și în infrastructură companiile specializate resimt dificultăți financiare. Acestea se datorează impredictibilității cu privire la derularea unor proiecte de investiții precum PNRR și Anghel Saligny. Și sectorul agri-business este unul profund afectat. În primul rând, de pe urma fenomenului climatic al secetei din urma ultimilor doi ani, cât și ca urmare a creșterii costurilor cu energia și al scăderii consumului. Toate pe fondul creșterii fiscalității”, a explicat specialistul în insolvență.

Ce companii „rezistă mai bine”

Tatiana Manolache Onofrei explică faptul că reziliența unei companii depinde în mare măsură de investițiile în tehnologie și de modul în care firmele își monitorizează activitatea financiară. „Indiferent de obiectul de activitate, companiile care au realizat în perioada precedentă investiții în tehnologie/digitalizare și care au implementat sisteme și proceduri de monitorizare a întregului flux economic, ca și de alertare a dezechilibrelor financiare, au șanse mai mari să surmonteze dificultățile generate de actualul context economic.”

Este un element important în condițiile în care economia României va continua să evolueze într-un climat marcat de incertitudine și în 2026. Potrivit Coface România, creșterea economică va fi afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă și scăderea consumului privat și tensiunile geopolitice. Acești factori vor pune presiune pe companii și vor amplifica provocările financiare cu care acestea se confruntă.

Cum poate fi evitată insolvența

Firmele care vor să evite insolvența, au un instrument legal la dispoziție. Este vorba despre concordatul preventiv. Procedura oferă, prectic, unei companii șansa de a-și restructura datoriile înainte de a ajunge în incapacitate de plată.

Iar „metoda” a început să fie tot mai folosită. Președintele ANAF, Adrian Nica, anunța recent că numărul companiilor care intră în concordat preventiv a crescut semnificativ.

Printre avantajele acestei măsuri se numără suspendarea executărilor silite pentru o perioadă de până la 12 luni. Un alt ajutor important este și înghețarea dobânzilor și penalităților aferente datoriilor incluse în procedură.

Tatiana Manolache Onofrei apreciază că „procedura concordatului preventiv este relativ nouă în legislația românească. De asemenea, este urmare a transpunerii Directivei UE 2019/1023. Reprezintă un cadru de restructurare preventivă. Deci, scopul este tocmai acela de a preveni starea de insolvență. Există deja în portofoliul nostru companii mari care respectă planul de restructurare și care au șanse reale să se redreseze. Desigur, dacă condițiile economice generale se vor menține conform previziunii.”

Intervenția timpurie, cheia salvării unei afaceri

Potrivit specialistei, cel mai important este ca procedura de concordat preventiv să fie accesată din timp, înainte ca dificultățile financiare să se transforme într-o stare de insolvență. „Firmele ar trebui să ia în calcul această soluție imediat ce situațiile financiar-contabile indică apariția unor probleme financiare sau a unor blocaje care ar putea fi depășite prin negocieri cu creditorii”, precizează Tatiana Manolache Onofrei.

În opinia sa, succesul procedurii depinde în mare măsură de decizia acționarilor de a acționa preventiv și de a iniția demersurile necesare înainte ca situația companiei să se agraveze.

Intrarea în insolvență poate fi o salvare de la faliment, dar nu „rezolvă” automat și problemele companiilor. Este o soluție pe care legislația o oferă celor care vor să se redreseze și poate fi colacul de salvare, atât de necesar într-o perioadă grea pentru o companie.