UE pune un miliard de euro pe masa industriei. România intră în cursa pentru tehnologii fără combustibili fosili

Licitația este programată să se deschidă la începutul lunii decembrie. Bugetul vine din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, EU ETS.

Miza este una foarte concretă. Aproximativ trei sferturi din emisiile industriei europene provin din producerea căldurii necesare proceselor industriale, încă dependentă în mare măsură de combustibili fosili.

De la pompe de căldură până la reactoare SMR

Lista tehnologiilor eligibile este mult mai largă decât la prima rundă. Pot intra pompe de căldură, sisteme de stocare termică, cazane electrice și alte tehnologii bazate pe electricitate.

Sunt eligibile și soluții care folosesc direct energia solară termică sau geotermală. Pentru prima dată, Comisia acceptă și proiecte bazate pe energie nucleară, inclusiv reactoare modulare mici, SMR.

Ținta sunt procesele care au nevoie de căldură industrială. Aici intră siderurgia, industria chimică, producția de ciment și hârtie, dar și industria alimentară și a băuturilor.

Pragul de eligibilitate a fost coborât. Pot intra proiectele care produc căldură industrială la peste 80 de grade Celsius, față de 100 de grade în runda anterioară.

Banii vin în funcție de CO2 eliminat

Companiile nu vor primi pur și simplu o sumă fixă pentru investiție. Sprijinul va fi calculat în funcție de cantitatea de dioxid de carbon pe care proiectul o elimină.

Câștigătorii pot primi această primă fixă timp de până la cinci ani. Mecanismul încearcă să împingă spre piață proiectele care reduc emisiile cu un cost cât mai eficient.

Asta schimbă puțin logica fondurilor europene clasice. Nu este suficient să construiești instalația; contează cât CO2 scoate efectiv din procesul industrial.

Programul încurajează și soluțiile flexibile. Comisia vrea tehnologii care pot evita consumul de electricitate în orele de vârf sau care nu depind deloc de electricitate.

România are sesiune dedicată pe 5 octombrie

Pentru companiile românești interesate va fi organizată o sesiune online de informare pe 5 octombrie. Acolo vor fi explicate condițiile de participare și procedura de depunere.

Firmele au astfel câteva săptămâni pentru a-și pregăti proiectele înainte de deschiderea licitației. Fereastra de ofertare este așteptată la începutul lunii decembrie 2026.

Prima rundă, derulată între decembrie 2025 și februarie 2026, a selectat 65 de proiecte. Noul apel extinde atât tipurile de tehnologii, cât și intervalul de temperatură acceptat.

În spatele miliardului de euro se află însă un plan mult mai mare. Cele două licitații sunt proiecte-pilot pentru viitoarea Bancă pentru Decarbonizarea Industrială.

Comisia Europeană vrea ca acest mecanism să mobilizeze 100 de miliarde de euro pentru reducerea emisiilor industriei. Fondul pentru inovare a alocat deja aproximativ 12 miliarde de euro pentru circa 200 de proiecte din Spațiul Economic European.

Pentru companiile românești, oportunitatea este dublă. Pot lua bani pentru a înlocui gazul sau alți combustibili fosili, dar și pentru tehnologii care pot deveni standard în industria europeană. Cine intră devreme poate câștiga nu doar o subvenție, ci și un avantaj într-o piață care va taxa tot mai scump carbonul.