Criza energiei se intensifică. AIE cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Consecințele nu se văd doar în prețurile la carburanți, ci și în costurile pentru îngrășăminte și produse industriale. Presiunea se răsfrânge asupra economiilor dezvoltate, dar mai ales asupra statelor vulnerabile. În evaluarea AIE, redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămâne singura măsură capabilă să reducă rapid tensiunea din piețe. Până atunci, riscurile pentru economia globală rămân ridicate, iar efectele se pot accentua în perioada următoare.

Avertisment din partea AIE privind amploarea crizei energetice

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a transmis un avertisment dur privind situația globală. Într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, el a spus că lumea traversează un triplu șoc major. Presiunea vine simultan dinspre petrol, gaze naturale și alimente. Potrivit lui Birol, amploarea actualei crize depășește marile episoade energetice din 1973, 1979 și 2022. Evaluarea sa indică o schimbare profundă pentru economia mondială. Tensiunile generate de războiul din Orientul Mijlociu au dus la perturbarea unei artere esențiale pentru comerțul global. Problema nu privește doar transportul de petrol și gaze. Sunt afectate și fluxurile de îngrășăminte, produse petrochimice, heliu și alte materii importante pentru industrie. În opinia șefului AIE, efectele economice se extind mult dincolo de sectorul energetic. Piața globală resimte deja impactul prin scumpiri, incertitudine și riscuri crescute pentru aprovizionare.

Strâmtoarea Ormuz, punctul critic al crizei mondiale

Fatih Birol consideră că miezul problemei se află în blocajul din Strâmtoarea Ormuz.
Zona are o importanță strategică majoră pentru transportul resurselor energetice.
Atunci când circulația este afectată, presiunea se transmite imediat în piețele internaționale.
Din acest motiv, Birol afirmă că redeschiderea acestei rute este soluția reală pentru calmarea crizei. Măsurile temporare pot oferi doar un sprijin limitat. Fără reluarea fluxurilor comerciale, economia globală va continua să se confrunte cu dificultăți severe. Mesajul transmis de conducerea AIE este clar. Atâta timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, tensiunile asupra prețurilor vor persista. În plus, lanțurile de aprovizionare vor rămâne vulnerabile în fața oricărui nou șoc geopolitic.

Țările în curs de dezvoltare, cele mai expuse la efectele scumpirilor

Întrebat cine va suporta cele mai mari costuri, Birol a indicat statele în curs de dezvoltare.
Creșterea prețurilor la petrol și gaze lovește direct în economiile mai fragile. La presiunea energetică se adaugă și scumpirea alimentelor. Inflația tot mai ridicată poate reduce puternic ritmul de creștere economică. În evaluarea AIE, Europa, Japonia și Australia vor întâmpina dificultăți importante. Totuși, impactul cel mai dur va fi resimțit în țările cu resurse financiare mai limitate. Pentru multe guverne, costurile mai mari la energie pot însemna dezechilibre bugetare și tensiuni sociale. Companiile se confruntă deja cu cheltuieli mai mari pentru producție și transport. Populația resimte scumpirile prin facturi mai mari și prețuri mai ridicate la bunurile de bază. Într-un astfel de context, perspectivele economice devin tot mai fragile, potrivit Mediafax.

Birol a precizat că AIE este pregătită să elibereze noi cantități de petrol din rezervele strategice. La jumătatea lunii martie au fost deja lansate pe piață 400 de milioane de barili.
Potrivit directorului instituției, operațiunea reprezintă cea mai mare eliberare de stocuri din istorie. Chiar și așa, volumul folosit până acum înseamnă doar 20% din totalul rezervelor disponibile. Restul de 80% poate fi utilizat dacă situația se agravează. Birol a subliniat însă că rezerva strategică nu reprezintă o soluție definitivă. Rolul ei este de a oferi timp și de a limita șocul imediat din piață. Rezolvarea de fond depinde de reluarea circulației prin Strâmtoarea Ormuz. Fără o deblocare rapidă, economia mondială riscă să intre într-o perioadă prelungită de instabilitate. Avertismentul AIE arată că miza depășește sectorul energiei și privește întreaga economie globală.