România face avansuri în adoptarea AI. Mai mult de jumătate din IMM-uri folosesc deja inteligența artificială

România ocupă constant ultimele locuri în Indicele DESI realizat de Comisia Europeană. Acest indicator evaluează anual progresul digital al statelor membre ale Uniunii Europene. Totuși, realitatea economică din teren pare să spună o poveste complet diferită astăzi. Michele Giove, economist și expert în politici publice, a evidențiat acest contrast major. El consideră că imaginea statistică nu reflectă corect eforturile de inovare ale firmelor românești.

Potrivit expertului, companiile din țara noastră folosesc inteligența artificială în mod eficient și mai frecvent decât așteptările. În anumite segmente, ele depășesc chiar și media europeană de adopție.

„În termeni de adoptare a AI, companiile românești nu doar că au redus decalajul față de media UE, ci în unele cazuri sunt chiar mai inovatoare decât afacerile din UE”, spune Michele Giove. Această afirmație se bazează pe experiența sa de un deceniu în România.

România se aliniază cu Uniunea Europeană

Datele oficiale provin din raportul EIBIS 2025 – Romania Overview, publicat de Banca Europeană de Investiții. Aceste statistici au fost prezentate recent în cadrul evenimentului EnterTech, organizat la București. Analiza arată că firmele românești sunt extrem de agile în adoptarea noilor tehnologii. Cele mai mari progrese se observă în marketing, vânzări și resurse umane. În aceste sectoare, România a reușit să devanseze media multor state europene dezvoltate.

”Poate ați auzit uneori că România este în urmă față de acești indicatori. Dar dacă privim dincolo de cifre, putem vedea că se întâmplă o mulțime de lucruri”, continuă Michele Giove. Utilizarea tehnologiilor digitale avansate a crescut semnificativ și a ajuns la 48% dintre firme. Acest procent aliniază în sfârșit țara noastră cu standardele medii ale Uniunii Europene. Una din trei companii folosește deja în mod sistematic instrumente de inteligență artificială generativă. Nivelul de 30% înregistrat local este foarte aproape de media europeană de 37%.

IMM-urile dau tonul

Succesul digital al României este susținut puternic de segmentul IMM-urilor. Giove a subliniat în mod explicit comportamentul proactiv al acestor organizații. „Puteți vedea că pentru procese interne și marketing și vânzări, mai mult de 50% dintre IMM-uri folosesc deja AI”, a afirmat el. Această cifră demonstrează o dorință acerbă de eficientizare a afacerilor mici. Raportul indică faptul că 57% dintre IMM-uri utilizează AI în marketing.

Firmele mari din România înregistrează procente și mai ridicate în aceste categorii. Aproximativ 69% dintre companiile mari folosesc inteligența artificială pentru optimizarea vânzărilor. Totuși, expertul avertizează că viteza de transformare va crește exponențial. „Transformarea digitală a afacerilor este un autobuz care merge deja, și probabil că foarte curând va deveni un tren de mare viteză. Depinde de noi să decidem dacă vrem să fim în tren și în ce vagon – în față sau în spate”, a spus Giove.

Obiectivele Agendei digitale 2030

Uniunea Europeană a stabilit ținte clare prin Agenda digitală pentru anul 2030. Se dorește ca 75% dintre companii să utilizeze tehnologii precum cloud, AI și big data. De asemenea, 90% dintre IMM-uri trebuie să atingă un nivel minim de intensitate digitală. Acest prag presupune integrarea a cel puțin patru tehnologii dintr-un set standardizat. Discuția se mută astfel de la simpla achiziție la transformarea modelelor de business conform Economica. De asemenea, în ultima vreme Uniunea face eforturi constante în privința digitalizării.

Integrarea profundă a tehnologiei necesită o regândire a proceselor tradiționale de lucru. „Nu este pur și simplu o chestiune de adoptare a tehnologiilor, ci cu adevărat de regândire a modului în care lucrurile pot fi făcute. Întrebarea nu este ‘cum putem face în mod digital ceea ce facem astăzi?’, ci ‘care sunt oportunitățile de a face într-un mod complet diferit ceea ce facem în prezent?’”, a explicat Giove. Această mentalitate este crucială pentru a rămâne competitivi pe piața globală din 2026.

Provocările legate de capitalul uman și inovație

În ciuda succeselor, România se confruntă încă cu vulnerabilități structurale majore. Cea mai mare problemă rămâne pierderea specialiștilor IT către piețele externe. Inabilitatea de a păstra talentul local limitează potențialul de scalare al inovației. De asemenea, investițiile publice în cercetare și dezvoltare rămân la un nivel redus. Aceste elemente frânează transformarea ecosistemului local într-un lider regional veritabil.

”Deja s-au schimbat o mulțime de lucruri în România și, de exemplu, faptul că, după cum știți probabil mai bine decât mine, România este lider în ceea ce privește internetul de mare viteză și are un ecosistem de startup-uri în creștere rapidă. Desigur, există și lucruri care constituie în unele cazuri anumite limite și mai sunt încă lucruri de făcut, în special în ceea ce privește capitalul uman – există internet de mare viteză, dar există un pic de dificultate în a păstra acești specialiști IT pe piața locală”, a concluzionat Michele Giove.