Europa își vede expuse vulnerabilitățile în domeniul AI după demisia CEO-ului Nvidia. Liderii UE caută o strategie comună pentru a concura cu SUA și China 

Uniunea Europeană încearcă să își consolideze poziția într-un sector dominat de companiile americane și chineze. Dezvoltarea propriilor tehnologii presupune însă investiții considerabile și decizii privind prioritățile strategice ale blocului comunitar.

Discuțiile dintre liderii europeni se desfășoară într-un context complicat pentru industria tehnologică internațională. Companiile europene au abordări diferite privind dezvoltarea inteligenței artificiale, iar dependența de infrastructura externă rămâne o provocare.

Scandalul Jensen Huang readuce în atenție riscurile de securitate din industria tehnologică

Scandalul de spionaj în care este implicat Jensen Huang, fostul CEO al Nvidia, a atras reacții și din partea diplomaților europeni. Wolfgang Ischinger, fostul ambasador al Germaniei la Washington, în vârstă de 80 de ani, a comentat acuzațiile apărute în spațiul public. Întrebat despre presupusa relație intimă dintre Huang și o spioană chineză, diplomatul german a oferit o perspectivă istorică asupra situației.

„În Primul Război Mondial, existau spioane care foloseau capcana seducției pentru a discuta cu un general și, eventual, pentru a se culca cu el și a obține anumite secrete”, a declarat Wolfgang Ischinger pentru POLITICO. Cei 27 de lideri europeni se reunesc pentru prima lor discuție despre inteligența artificială, la o zi după demisia lui Huang. Căderea sa în dizgrație arată că secretele care pot influența soarta lumii sunt deținute acum de antreprenorii americani din tehnologie, nu de militarii europeni.

Reuniunea de vineri, organizată la Dublin, are loc într-un context în care SUA și China continuă să domine competiția pentru supremație în inteligența artificială. Problemele din conducerea Nvidia nu schimbă faptul că cipurile unei singure companii americane vor continua să susțină dezvoltarea accelerată a acestei tehnologii.

Liderii europeni caută o nouă direcție pentru dezvoltarea inteligenței artificiale

Întâlnirea, menită să contribuie la stabilirea unei noi direcții pentru Europa în domeniul inteligenței artificiale, îi va găsi pe lideri mai ales în postura de ascultători. Prezentările vor fi susținute de Arthur Mensch, CEO-ul companiei franceze de inteligență artificială Mistral, și de informaticianul Geoffrey Hinton, considerat unul dintre „nașii inteligenței artificiale” și susținător al unor măsuri de siguranță mai stricte. „Nu vom pretinde că suntem experți”, a declarat un oficial european.

Reuniunea are loc într-un moment în care Europa încearcă să își găsească locul în industria globală a inteligenței artificiale. Ascensiunea modelelor proprietare avansate dezvoltate în SUA și progresele Chinei în domeniul inteligenței artificiale cu ponderi deschise au creat o nouă serie de probleme de securitate națională. Deși UE s-a dovedit un lider în reglementarea tehnologiei, propriile laboratoare care aspiră să dezvolte modele de inteligență artificială de frontieră continuă să încerce să recupereze decalajul.

Deși evenimentele din această săptămână le amintesc politicienilor europeni că sunt spectatori în cursa inteligenței artificiale, apariția unor divergențe între principalii lideri ai industriei europene reduce și elanul eforturilor la nivelul blocului comunitar de a face față concurenței. „Mutarea dependenței din California în Franța nu rezolvă problema suveranității Europei, nu-i așa?”, a declarat într-un interviu Uljan Sharka, CEO-ul importantei companii italiene Domyn.

Suveranitatea tehnologică devine o prioritate pentru Uniunea Europeană

Suveranitatea și securitatea reprezintă principalele argumente pentru ca Europa să nu renunțe la eforturile de dezvoltare a propriilor modele avansate de inteligență artificială. În ultimul an, oficialii și companiile din UE au întâmpinat dificultăți în accesarea celor mai recente modele dezvoltate de OpenAI și Anthropic, care se află la originea multora dintre riscurile actuale asociate tehnologiei. „Cum poate Europa să devină un actor important și suveran în domeniile strategice ale lanțului valoric al inteligenței artificiale?”, i-a întrebat președintele Consiliului European, António Costa, pe liderii UE în scrisoarea sa de invitație.

Totuși, într-o manieră tipic europeană, oficialii nu au ajuns la un acord înaintea reuniunii privind modalitatea de recuperare a decalajului în numeroase segmente ale lanțului de aprovizionare pentru inteligența artificială, de la cipuri și servicii cloud până la modele de ultimă generație.

„Nu putem abandona ambiția de a dezvolta modele de frontieră. Este o problemă de suveranitate, este o problemă de competitivitate”, a declarat Malgorzata Nikowska, șefa unei unități din cadrul Oficiului pentru Inteligență Artificială al Comisiei Europene, la un eveniment desfășurat săptămâna trecută.

A fost un moment de claritate într-o dezbatere intensă privind oportunitatea ca Europa să continue să urmărească dezvoltarea modelelor de frontieră în inteligența artificială, ceea ce ar necesita investiții de miliarde de euro în putere de calcul, sau să se concentreze pe obținerea de valoare prin aplicarea tehnologiei în industrii esențiale. Mensch, de la Mistral, a fost una dintre vocile importante ale dezbaterii, avertizând că renunțarea la dezvoltarea modelelor de frontieră ar fi „o greșeală fundamentală”, într-un eseu intitulat „Construiește sau capitulează”.

Mistral susține dezvoltarea unor modele europene capabile să concureze la nivel global

Doi premieri europeni, Petteri Orpo din Finlanda și Kristen Michal din Estonia, au adoptat o poziție fermă înaintea reuniunii de vineri. Într-o scrisoare consultată de POLITICO, cei doi au afirmat că „Europa poate concura la frontiera tehnologiei” și că ambiția blocului comunitar „trebuie să depășească adoptarea inteligenței artificiale”. Aceste declarații, alături de prezența lui Mensch la masa discuțiilor de vineri, sugerează că liderii UE se vor angaja să continue dezvoltarea unor modele de frontieră competitive. Însă modul în care poate fi atins acest obiectiv reprezintă o problemă mult mai complicată, iar liderii companiilor europene oferă răspunsuri diferite.

Mistral a ales să dezvolte modele deschise de mari dimensiuni. Cel mai recent model al companiei, Large 4, a depășit pragul de 1.000 de miliarde de parametri, ceea ce îi permite să concureze cu unele dintre cele mai performante modele deschise din lume, precum cele dezvoltate de compania chineză Moonshot AI. Pentru a ajunge în această poziție, compania franceză s-a bazat pe președintele Emmanuel Macron ca principal promotor și pe runde de finanțare de miliarde de euro, care au evaluat compania la peste 21 de miliarde de euro.

Însă rivalii europeni ai Mistral nu sunt neapărat de acord cu abordarea companiei franceze, care presupune antrenarea unor modele de mari dimensiuni prin utilizarea unor cantități uriașe de putere de calcul. Sharka, a cărui companie a fost aleasă să conducă un consorțiu susținut de UE pentru dezvoltarea, până anul viitor, a unui model de inteligență artificială cu sursă deschisă care să acopere cele 24 de limbi ale Uniunii Europene, consideră că Europa nu ar trebui să urmeze exemplul OpenAI și Anthropic, care utilizează tot mai multă putere de calcul pentru modele din ce în ce mai mari.

Companiile europene propun abordări diferite pentru dezvoltarea inteligenței artificiale

În schimb, Sharka a susținut că Europa ar trebui să urmărească optimizarea proceselor de antrenare a modelelor. „Pentru a construi o inteligență artificială europeană de frontieră, trebuie să fim originali. Cred că trebuie să ne îndepărtăm de conceptul de copiere, pe care, din păcate, unii actori îl promovează”, a declarat Uljan Sharka. El a argumentat că legile obișnuite de scalare a inteligenței artificiale, potrivit cărora performanța unui model crește odată cu dimensiunea și puterea de calcul utilizată, au ajuns la „un plafon”. „Există o singură cale și, ca să fie clar, nu este calea Mistral”, a spus Uljan Sharka, adăugând că există „foarte mult spațiu pentru optimizare”.

Evaluarea lui Sharka a fost susținută și de Aldo Podestà, CEO-ul furnizorului elvețian de modele de inteligență artificială Giotto.ai, care a argumentat că există modalități mai eficiente de realizare a „preantrenării”, de regulă etapa care necesită cea mai mare putere de calcul în dezvoltarea unui model de inteligență artificială.

„Avem oportunitatea de a fi la frontiera tehnologiei fără să suportăm costurile uriașe ale preantrenării”, a declarat Aldo Podestà. „Eu aș miza pe un singur proces comun de preantrenare foarte solid, cu sursă deschisă”, a adăugat acesta, explicând că, ulterior, diferite companii ar putea adapta rezultatul la propriile nevoi.

Dependența de cipurile Nvidia rămâne o problemă pentru industria europeană

Indiferent de scenariu, Europa va continua să depindă de SUA pentru componentele hardware care alimentează modelele sale de inteligență artificială, în special cipurile Nvidia destinate acestei tehnologii, deoarece continentul dispune de capacități proprii reduse de proiectare și producție.

Podestà a declarat că blocul comunitar nu ar trebui să se preocupe exclusiv de dezvoltarea propriilor modele. „Trebuie să deschidem o discuție serioasă despre dependența noastră de componentele hardware. În prezent, este un monopol deținut de o singură companie”, a declarat CEO-ul Giotto.ai, potrivit POLITICO.