România are cele mai mari prețuri la electricitate raportate la puterea de cumpărare din UE. Facturile ar putea crește la nivel european în 2027 

Evoluția tarifelor diferă semnificativ între statele europene, atât în funcție de costurile nominale, cât și de nivelul prețurilor locale. Diferențele sunt influențate de politicile fiscale și de structura piețelor energetice.

Creșterea prețurilor angro la gaze naturale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, reprezintă un risc pentru consumatori. Efectele asupra facturilor pot apărea cu întârziere, în funcție de contractele și mecanismele de stabilire a tarifelor.

Prețurile electricității diferă semnificativ între statele europene

Chiar dacă războiul din Iran a început să determine creșterea prețurilor angro la gaze naturale, prețurile electricității și gazelor naturale pentru gospodării au scăzut, în medie, în UE, în prima jumătate a anului 2026. Diferențele dintre țări au fost semnificative. O unitate de energie electrică a costat de peste trei ori mai mult în Irlanda decât în Ungaria, potrivit Eurostat.

Unde au plătit gospodăriile europene cel mai mult și cel mai puțin pentru electricitate și gaze naturale? Și cum se modifică clasamentele atunci când sunt luate în considerare nivelurile locale ale prețurilor? În cele 38 de țări europene pentru care există date, prețurile electricității pentru gospodării, inclusiv taxele, au variat între 6,6 euro pentru 100 kWh în Turcia și 38,7 euro în Irlanda, în prima jumătate a anului 2026. Ungaria a avut cel mai mic preț din UE, de 11,4 euro, în timp ce media europeană a fost de 28,3 euro.

Exprimate în euro, prețurile din Irlanda au fost urmate de cele din Germania (36,2 euro), Belgia (35,8 euro), Austria (32,6 euro), Italia (31,4 euro) și Suedia (30,6 euro), toate depășind 30 de euro pentru 100 kWh. Prețurile electricității au fost sub media UE în Spania (25,1 euro) și Franța (24,9 euro).

România are cele mai mari prețuri la electricitate raportate la puterea de cumpărare

Prețurile au fost, în general, mai mici în țările candidate la aderarea la UE, iar diferența față de cele mai scumpe state a fost mare. Diferența s-a redus după luarea în considerare a nivelurilor locale ale prețurilor, prin utilizarea standardului puterii de cumpărare (PPS). Prețurile electricității au variat între 12,6 PPS pentru 100 kWh în Islanda și 46,9 în România. Polonia (41,1) și Cehia (34,3) au completat primele trei poziții, urmate de Irlanda și Italia, fiecare cu 32,8.

După Islanda, Turcia (13,5), Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Norvegia (15,0) au avut cele mai mici prețuri raportate la puterea de cumpărare. Dintre cele mai mari patru economii ale UE, Italia a avut cel mai ridicat preț (32,8), urmată îndeaproape de Germania (32,4). Spania (28,0) s-a situat aproape de media UE (28,4), în timp ce Franța (23,3) a avut prețuri mai mici.

Prețurile electricității au crescut puternic în România

Prețurile electricității pentru gospodării au scăzut, în medie, cu 2,2% în UE, comparativ cu a doua jumătate a anului 2025. Exprimată în euro, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Finlanda, de 19,5%. Au urmat Turcia (11,2%), Polonia (10,6%), Lituania (10,6%) și Suedia (10,4%). Danemarca (-28,2%) și Luxemburg (-24,1%) au înregistrat cele mai mari scăderi. În Italia, prețurile au crescut cu 5,9%. În schimb, Germania a înregistrat o reducere de 6,5%, Spania de 6%, iar Franța de 3%.

Comparativ cu prima jumătate a anului 2025, prețul mediu al electricității în UE a scăzut cu 1,6%. România a înregistrat cea mai mare creștere în euro, de 51,9%. Pe următoarele poziții s-au situat Turcia (35%), Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%). Prețurile au scăzut în toate cele patru mari economii ale UE. Franța a înregistrat o reducere de 7%, Germania de 5,7%, Italia de 4,5%, iar Spania de 3,9%.

Politicile guvernamentale contribuie la explicarea diferențelor dintre evoluțiile prețurilor, potrivit profesorului Xiaoyi Mu, de la Universitatea din Dundee. El conduce Centrul pentru Drept și Politici în Domeniul Energiei, Petrolului și Resurselor Minerale. Taxele, impozitele și tarifele de rețea reprezintă o parte importantă a prețurilor finale. Danemarca, de exemplu, a redus temporar taxa pe electricitate cu aproximativ 0,10 euro/kWh, începând cu 1 ianuarie 2026. Finlanda nu a aplicat o facilitate fiscală similară.

Compania de analiză a pieței energetice VaasaETT a evidențiat și alți factori care explică diferențele dintre prețuri. Printre aceștia se numără mixurile energetice, structurile tarifare și modalitățile prin care furnizorii cumpără și stabilesc prețurile energiei. Un alt factor este distribuirea costurilor între categoriile de clienți. VaasaETT contribuie la elaborarea indicelui prețurilor energiei pentru gospodării (HEPI).

Suedia înregistrează cele mai mari prețuri la gaze naturale

În prima jumătate a anului 2026, prețurile gazelor naturale pentru gospodării au variat semnificativ în cele 29 de țări europene analizate. Cu taxele incluse, acestea au fost cuprinse între 1,6 euro pentru 100 kWh în Georgia și 22 de euro în Suedia.

Ungaria a avut cel mai mic preț din UE, de 3,3 euro, față de media europeană de 11 euro. Primele 5 poziții au fost completate de Țările de Jos (16,2 euro), Franța (13,5 euro), Portugalia (12,6 euro) și Austria (12,4 euro). Prețurile au depășit media UE și în Germania (11,6 euro) și Italia (11,4 euro). În schimb, Spania a înregistrat un nivel mai scăzut, de 7,9 euro.

Raportate la standardul puterii de cumpărare (PPS), prețurile au variat între 4,3 pentru 100 kWh în Ungaria și 20,8 în Macedonia de Nord. Exprimat în euro, prețul din Macedonia de Nord a fost de 10,8 euro, sub media UE. Totuși, după ajustarea la nivelurile locale ale prețurilor, țara a urcat pe primul loc în clasament. De asemena, Suedia (17,7), Portugalia (15,0) și Țările de Jos (13,8) s-au numărat printre cele mai scumpe țări. La polul opus, după Ungaria, cele mai mici prețuri au fost înregistrate în Turcia (5,0), Luxemburg (6,6) și Croația (6,8).

Prețurile gazelor naturale au scăzut în UE

Prețurile gazelor naturale pentru gospodării au scăzut, în medie, cu 10,2% în UE, comparativ cu a doua jumătate a anului 2025. Exprimate în euro, Italia (-23,2%), Spania (-17,6%) și Grecia (-16%) au înregistrat cele mai mari scăderi. Turcia a avut cea mai mare creștere, de 12,9%, urmată de România (6,3%).

Comparativ cu prima jumătate a anului 2025, media UE a scăzut cu 3,5%. Franța a fost singura dintre cele patru mari economii ale UE în care prețurile gazelor naturale au crescut în ritm anual, cu 3,7%.

De ce creșterile prețurilor angro ajung cu întârziere la consumatori

Datele acoperă doar aproximativ patru luni de la începutul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie. Impactul complet asupra facturilor gospodăriilor ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a deveni vizibil. „Există întotdeauna un decalaj între prețul angro de referință al gazelor naturale (TTF) și prețurile plătite de gospodării”, a declarat Xiaoyi Mu.

„Decalajul poate varia de la câteva luni la mai mult de un an, în funcție de modul în care este organizată piața de furnizare a energiei către consumatorii finali în fiecare țară”, a explicat acesta. Multe gospodării au contracte cu preț fix, a spus Mu. Furnizorii nu pot transfera costurile angro mai mari atât timp cât tarifele respective rămân fixe. De asemenea, furnizorii cumpără adesea gaze naturale și electricitate în avans pentru a se proteja împotriva fluctuațiilor de preț. Acest lucru poate întârzia impactul modificărilor prețurilor angro asupra tarifelor pentru gospodării.

Facturile la energie ar putea crește în 2027

Mu a afirmat că prețul angro de referință al gazelor naturale din Europa a scăzut cu 19% în a doua jumătate a anului 2025, comparativ cu prima jumătate a aceluiași an, și cu 14% față de a doua jumătate a anului 2024. „Cred că acesta este unul dintre principalele motive pentru scăderea prețurilor energiei pentru gospodării în prima jumătate a anului 2026, în pofida creșterii ulterioare a prețurilor angro la gaze naturale în urma conflictului din Orientul Mijlociu”, a precizat acesta.

„Din acest motiv, din păcate, mă aștept ca gospodăriile să se confrunte cu facturi mai mari la energie în a doua jumătate a anului 2026, dar mai ales în prima jumătate a anului 2027”, a adăugat Mu. În capitalele UE monitorizate de HEPI, prețurile gazelor naturale pentru gospodării au crescut, în medie, cu 12% între 2 februarie și 1 septembrie, în timp ce prețurile electricității au urcat cu 4,2%. Actualizarea HEPI pentru luna octombrie a consemnat creșteri ale prețurilor electricității în 21 dintre cele 33 de capitale europene monitorizate și creșteri ale prețurilor gazelor naturale în 14 dintre cele 27 de capitale pentru care există date privind gazele, potrivit Euronews.