Trei din cinci fabrici noi merg spre hrana pentru animale. Investițiile de 267 de milioane de euro arată cum se naște o industrie profitabilă

Până nu demult, pet food-ul românesc era mai degrabă o nișă dominată de importuri și câțiva producători locali. Acum intră simultan în joc capital mare, capacități noi și companii care au deja materie primă, logistică și export. Așa începe să arate un cluster: fabrica nu mai stă singură, ci trage după ea furnizori, transport, ambalaje, laboratoare, locuri de muncă și taxe.

Trei din cinci fabrici merg spre pet food

Cea mai mare investiție este cea făcută de Transavia, care finalizează la Ciugud, în Alba, o fabrică de hrană umedă și uscată pentru animale. Proiectul a ajuns la circa 200 de milioane de euro. United Petfood pune alte 35 de milioane de euro într-o a doua fabrică locală, la Răcari, iar Safir a investit 32 de milioane într-o unitate de făinuri proteice, folosite inclusiv în pet food.

Celelalte două proiecte merg spre procesare alimentară clasică. Puratos construiește la Tunari o unitate de peste 15 milioane de euro, iar DN Agrar investește 3,5 milioane într-o fabrică pentru lapte degresat și smântână. Împreună, cele cinci investiții ajung la circa 285,5 milioane de euro.

Ioan Popa, fondatorul Transavia, explică simplu de ce a intrat în noua industrie. „Am vrut să le aduc şi acestora o valoare adăugată mare. Din acest motiv, s-a născut ideea să intrăm şi în această industrie”, afirmă el.

O nișă care a ajuns în 6 din 10 gospodării

Datele arătau pentru 2024 afaceri cumulate de circa 602 milioane de lei relizate de companiile care activau în Codul CAEN 1092, care include fabricarea furajelor și a hranei preparate pentru animale de companie. Bilanțurile pe 2025 indică deja 628,3 milioane de lei și 84 de firme cu date financiare depuse. Creșterea valorică este de 4,4%, dar schimbarea mare se vede la consumator.

În numai cinci ani, aproape 600.000 de gospodării noi au început să cumpere hrană specializată pentru animale. YouGov arată că pet food-ul a crescut între 2021 și 2025 cu 45% în volum și 107% în valoare, ajungând la circa șase gospodării din zece.

Romina Ardelean, specialist în cercetarea pieței FMCG la YouGov Shopper, rezumă schimbarea. „Aceasta nu mai este o nișă emergentă. Este o categorie matură care intră într-o nouă etapă de sofisticare”, observă ea.

Tot Ardelean vede și schimbarea mecanismului de consum. „Creșterea pieței stagnează și este acum determinată de preț, nu de cerere. Cererea reală se contractă”, punctează ea.

Românii taie din coș, dar nu din bol

Aici pet food-ul devine și mai interesant. În prima jumătate din 2026, piața FMCG a crescut în valoare cu numai 3,4%, față de 10,9% în aceeași perioadă din 2025. Volumele au intrat pe minus în trimestrul al doilea, iar consumatorul a devenit mai prudent.

Pet Food/Care a continuat însă să crească într-un ritm moderat. Cu alte cuvinte, oamenii pot reduce alte achiziții, dar hrana câinelui sau a pisicii rezistă mai bine în bugetul familiei.

Lavinia Neagu, Senior Research Consultant la YouGov, descrie noul decor de consum. „Creșterea pierde din viteză. Volumele sunt sub presiune”, notează ea.

Comportamentul de cumpărare s-a schimbat, nu a dispărut. „Consumatorii nu au încetat să cumpere. S-a schimbat cât cheltuiesc la fiecare vizită”, mai scrie Lavinia Neagu.

Animalul a trecut din curte în familie

Pet food-ul nu crește doar pentru că sunt mai mulți câini și pisici. Se schimbă și felul în care proprietarul privește animalul. Resturile de la masă sunt înlocuite de hrană specializată, iar în interiorul categoriei apar produse premium, formule funcționale și rețete pentru vârstă, talie sau probleme de sănătate.

Un studiu Purina realizat în 2026 în Europa de Est arată că 51% dintre consumatori aleg hrana în funcție de plăcerea animalului la masă. Beneficiile pentru sănătate contează pentru 37%, iar calitatea ingredientelor rămâne între primele trei criterii.

Diana Bejan, Business Executive Officer Purina Adriatic, Bulgaria și România, pune accent pe încrederea în produs. „Purina PRO PLAN este brandul etalon din portofoliul Purina. Această moștenire solidă oferă consumatorilor încrederea că aleg soluții nutriționale sigure”, declară ea.

Industria se sprijină tot mai mult și pe medicină veterinară. „Medicii veterinari sunt parteneri esențiali ai Purina PRO PLAN. Grija profundă pentru sănătatea animalelor de companie este ceea ce ne ghidează”, subliniază Diana Bejan.

Din pui, aproape nimic nu mai trebuie pierdut

Pentru Transavia și Safir, pet food-ul are și o logică industrială foarte concretă. Creșterea păsărilor generează subproduse care valorează puțin dacă sunt tratate ca resturi. Procesate, ele devin proteine și ingrediente pentru o industrie cu marje și cerere mai mari.

Ioan Popa, fondatorul si actionarul majoritar al Transavia, spune că aproximativ 30% dintr-un pui viu înseamnă intestine, capete, gheare, pene și sânge. Fabrica nouă încearcă să mute această parte din zona costului sau a pierderii în zona produsului vandabil. Investiția nu este însă simplă. „Dacă astăzi vrei să faci o investiție serioasă, prima dată trebuie să ceri voie de la stat”, susține Popa.

Safir aplică aceeași logică prin făinurile proteice. Noua fabrică va transforma subprodusele rezultate din procesarea păsărilor în ingrediente utilizate inclusiv în hrana animalelor, legând pet food-ul de un sector avicol deja puternic.

România a devenit piață-țintă pentru jucătorii regionali

Semnalul nu vine doar de la companiile care construiesc fabrici. Kormotech, cel mai mare producător ucrainean de pet food, tratează România ca business unit separat și analizează inclusiv posibilitatea unei fabrici aici. România generează deja aproximativ 20% din exporturile companiei și este cea mai mare piață externă a grupului.

Ținta este ambițioasă: vânzările locale ar trebui să crească de la circa 10 milioane de euro în 2026 la 50 de milioane până în 2029. Compania urmărește și intrarea în top trei pe piața românească.

Rostyslav Vovk, CEO și cofondator Kormotech, vede încă mult spațiu neocupat. „În România, retailul organizat reprezintă 60% din piață. În structura noastră de vânzări, reprezintă deocamdată doar 10%”, explică el.

Expansiunea este parte dintr-o strategie mai largă. „Războiul nu schimbă doar piața. Schimbă chiar modul în care abordăm creșterea”, consideră Rostyslav Vovk.

Clusterul începe cu fabrica, dar nu se termină la poartă

O fabrică mare de pet food cumpără carne și cereale, dar și ambalaje, energie, transport, mentenanță, servicii de laborator și software. United Petfood ar urma să angajeze în prima fază 80-100 de oameni la Răcari. Transavia vorbește despre consolidarea unei rețele locale de furnizori, iar Safir exportă deja ingrediente proteice.

Asta diferențiază o investiție izolată de începutul unui cluster. Când mai multe companii intră în aceeași nișă, furnizorul capătă suficientă cerere pentru propria investiție, angajatul capătă o specializare nouă, iar exportatorul poate construi volume.

Pet food-ul românesc este încă mic dacă îl comparăm cu industriile consacrate. Tocmai de aceea, cele 267 de milioane de euro investite acum în trei proiecte sunt atât de importante: suma depășește cu mult dimensiunea anuală a producției locale raportate strict pe codul CAEN al industriei.

În urmă cu câțiva ani, România avea animale de companie, materie primă și consum, dar importa masiv produsul finit. Acum apar fabricile care pot lega aceste trei puncte. Dacă ele aduc după sine furnizori, branduri și exporturi, bolul câinelui poate deveni ceva surprinzător de serios: începutul unui nou sector industrial.