FMI reduce prognoza pentru economia României. Creșterea estimată coboară la 0,7%

Datele apar într-un moment fragil pentru economia locală, după intrarea în recesiune tehnică. Pentru 2027, FMI vede o revenire mai clară, dar riscurile externe rămân ridicate. Contextul internațional afectează economiile vulnerabile.

România primește o prognoză mai slabă pentru 2026

FMI estimează acum o creștere economică de 0,7% pentru România în 2026. Prognoza anterioară, publicată în toamnă, indica un avans de 1,4%. Reducerea la jumătate arată o deteriorare clară a perspectivelor economice interne. Ritmul estimat pentru 2026 îl egalează pe cel estimat pentru 2025. Potrivit datelor INS, economia României a avansat cu 0,7% anul trecut. În 2024, creșterea economică a fost de 0,9%, tot în termeni reali. A doua jumătate a anului trecut a adus însă două trimestre consecutive de scădere. Prin urmare, economia a intrat în recesiune tehnică. Pentru 2027, FMI anticipează o revenire mai solidă. Instituția vede o creștere anuală de 2,5% pentru economia românească. Până atunci, ritmul de redresare rămâne lent și vulnerabil la șocuri externe.

Inflația și șomajul urcă peste estimările anterioare

Perspectivele pentru prețurile de consum s-au deteriorat vizibil. FMI estimează o inflație medie de 7,8% în România în 2026. În raportul din octombrie, instituția prognoza o rată de 6,7%. Diferența arată o presiune mai mare asupra costului vieții și consumului. Pentru 2027, inflația medie anuală ar urma să coboare la 3,9%. Chiar și așa, drumul spre stabilizare pare mai lent decât era anticipat. Scumpirile persistente pot afecta cererea internă și planurile de investiții. Nici piața muncii nu arată mai bine în noile proiecții. Rata șomajului este estimată la 6% în 2026. Estimarea anterioară indica un nivel de 5,8%. Creșterea pare modestă, dar confirmă o slăbire a activității economice.

FMI a revizuit în sus și prognoza privind deficitul de cont curent. Pentru 2026, nivelul estimat ajunge la 6,8% din PIB. În octombrie, instituția vedea un deficit de 6,6% din PIB.
Semnalul este important pentru echilibrele externe ale economiei românești. În 2027, deficitul de cont curent ar urma să scadă la 6,2% din PIB. Corecția ar fi utilă, dar dezechilibrul ar rămâne ridicat. Un deficit extern mare poate amplifica presiunile asupra finanțării și monedei. Într-un climat internațional tensionat, riscurile devin și mai greu de gestionat.

Economia mondială încetinește sub presiunea conflictelor

La nivel global, FMI estimează o creștere economică de 3,1% în 2026. Prognoza de bază presupune un conflict limitat în Iran și efecte temporare. Față de estimarea din ianuarie, avansul global a fost redus cu 0,2 puncte. FMI afirmă că, fără războiul din Iran, economia mondială ar fi crescut mai mult. În acel scenariu, ritmul global ar fi ajuns la 3,4% în 2026. Revizuirea negativă reflectă perturbările din Orientul Mijlociu și efectele din piețe. Totuși, unele economii mari au raportat date mai bune decât era anticipat.

Inflația globală este estimată la 4,4% în 2026. Nivelul este cu 0,7 puncte peste prognoza anterioară. Creșterea prețurilor la energie și alimente explică o parte importantă din revizuire. FMI avertizează că impactul nu va fi distribuit uniform între state. Economiile emergente și statele vulnerabile pot resimți efecte mult mai severe. Pentru țările importatoare de mărfuri, presiunile pot deveni greu de controlat. România intră într-o perioadă în care riscurile externe contează mai mult ca oricând.

Economia mondială rămâne expusă unor riscuri majore

FMI ia în calcul și variante mai pesimiste pentru economia mondială. Într-un scenariu cu scumpiri energetice mai mari, creșterea globală ar coborî la 2,5%. În același caz, inflația mondială ar urca la 5,4% în 2026. Un scenariu și mai sever vizează avarii extinse ale infrastructurii energetice regionale. Într-o asemenea situație, economia globală ar încetini spre 2% în 2026. Inflația ar depăși pragul de 6%, potrivit estimărilor FMI, conform Profit.

Instituția avertizează și asupra efectelor creșterii cheltuielilor pentru apărare. Pe termen scurt, asemenea cheltuieli pot susține activitatea economică. Pe termen mediu, ele pot accentua inflația și pot slăbi echilibrele fiscale. În plus, pot reduce spațiul pentru cheltuieli sociale și investiții productive. Potrivit mesajului FMI, statele trebuie să protejeze stabilitatea prețurilor și sistemul financiar. Totodată, reformele structurale și disciplina fiscală nu mai pot fi amânate.