Factorii geopolitici, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu, continuă să creeze incertitudine în piețele internaționale și în lanțurile de aprovizionare. Specialiștii avertizează că aceste evoluții ar putea afecta stabilitatea economică globală și ritmul de creștere pe termen mediu. În acest context, perspectivele pentru comerțul internațional rămân fragile, fiind dependente de evoluțiile politice și economice din perioada următoare.
Încetinirea schimburilor comerciale și efectele conflictului din Orientul Mijlociu
Creșterea comerțului mondial cu bunuri va încetini semnificativ la 1,9% în acest an, comparativ cu 4,6% în 2025. Aceasta ar putea decelera și mai mult dacă războiul din Orientul Mijlociu continuă să crească prețurile energiei și perturbă transportul global. Anul trecut, o creștere bruscă a comerțului și a bunurilor legate de inteligența artificială a depășit așteptările inițiale. Această evoluție a fost determinată în mare parte de încercările de a evita o serie de tarife comerciale impuse de Statele Unite.
Deși comerțul global rămâne rezistent, susținut de produsele bazate pe inteligență artificială, prognoza este afectată de conflictul extins. Directoarea generală Ngozi Okonjo-Iweala a declarat că tensiunile dintre Statele Unite, Israel și Iran influențează negativ perspectivele comerciale. Dacă prețurile petrolului și gazelor naturale lichefiate rămân ridicate pe tot parcursul anului 2026, creșterea comerțului va încetini. Economiștii estimează că aceasta ar putea coborî până la 1,4% în condițiile persistente ale conflictului regional.
Situația din Golful Persic, energia scumpă și presiunea asupra piețelor
O posibilă blocadă prelungită a Strâmtorii Ormuz de către Iran ar putea afecta semnificativ fluxurile comerciale globale. Aceasta ar bloca aproximativ o treime din importurile mondiale de îngrășăminte cu uree, afectând producători importanți la nivel global. Țări precum India, Thailanda și Brazilia ar putea resimți efecte negative majore asupra producției agricole și securității alimentare. Raportul subliniază că aceste perturbări ar putea amplifica riscurile economice și sociale la nivel internațional.
Prețurile ridicate ale energiei ar putea reduce creșterea globală a comerțului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în acest an. Importatorii din Asia și Europa, dependenți de combustibili, vor fi cei mai afectați de aceste evoluții. Comerțul cu servicii se confruntă, de asemenea, cu o scădere, prognoza fiind redusă de la 4,8% la 4,1%. Această diminuare este cauzată de perturbările transportului maritim și ale zborurilor, conform raportului publicat recent. Anul trecut, comerțul mondial cu mărfuri a crescut aproape dublu față de estimările inițiale, datorită cererii pentru tehnologie.
Inteligența artificială a susținut comerțul, dar viitorul este neclar
Produsele legate de inteligența artificială, precum cipurile și semiconductorii, au compensat impactul tarifelor comerciale și al instabilității globale. Aceste bunuri au reprezentat 42% din creșterea comerțului global în 2025, deși aveau o pondere relativ redusă. Valoarea lor totală a crescut cu 21,9%, ajungând la 4,18 trilioane de dolari în anul respectiv. Cu toate acestea, raportul indică faptul că investițiile în sectorul inteligenței artificiale rămân un mare semn de întrebare, potrivit Reuters.
Previziuni regionale și rezistența sistemului comercial internațional
Perspectivele pentru 2026 și anii următori sunt incerte, în ciuda performanțelor puternice înregistrate în anul precedent. Se estimează că atât comerțul global, cât și produsul intern brut vor crește într-un ritm similar în acest an. Prognozele indică o creștere de 2,7% pentru comerț și 2,8% pentru PIB, după evoluțiile din anul anterior. Asia va conduce creșterea importurilor de mărfuri în 2026, cu o majorare estimată la 3,3% pentru importuri. Exporturile din regiune sunt prognozate să crească cu 3,5%, urmate de Africa cu evoluții mai moderate. America de Nord va rămâne relativ stabilă, cu o creștere modestă a importurilor de aproximativ 0,3%. Aceste evoluții reflectă diferențele regionale în dinamica economică și comercială globală actuală.
Economiștii estimează că aproximativ 72% din comerțul mondial se desfășoară conform principiului națiunii celei mai favorizate. Aceasta reprezintă o scădere față de aproximativ 80% la începutul anului trecut, după introducerea tarifelor comerciale. Acest principiu obligă membrii OMC să trateze toți partenerii comerciali în mod egal, fără discriminare. Oficialii consideră că sistemul comercial bazat pe reguli rămâne funcțional, chiar dacă este supus unor presiuni semnificative.