Hotelurile domină categoric sectorul unităților de cazare din România. Piața a crescut la 1,8 miliarde de euro, dar profitul a scăzut cu 19%

Hotelurile domină categoric sectorul unităților de cazare din România. Piața a crescut la 1,8 miliarde de euro, dar profitul a scăzut cu 19% Hotelurile domină categoric sectorul unităților de cazare din România. Piața a crescut la 1,8 miliarde de euro, dar profitul a scăzut cu 19%. Sursa foto: Pixabay
Industria ospitalității din România a înregistrat în 2025 o scădere ușoară. Numărul sosirilor în structurile de primire turistică a fost mai mic cu 2,4%, iar cel al înnoptărilor – cu 1,7%, raportat la 2024. Evoluția nu a generat însă și o diminuare a veniturilor sectorului serviciilor de cazare din România, dar profitabilitatea acestuia s-a redus considerabil.

Anul trecut, în evidențele Ministerului Finanțelor figurau aproximativ 3.100 de companii sub Codul CAEN 5510 – Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare. Dintre acestea, aproape un sfert (23%) nu raportaseră nimic la cifra de afaceri, conform datelor furnizate de platforma AlertăCUI. Restul, realizaseră împreună 9,26 miliarde de lei, adică aproximativ 1,81 miliarde de euro. Valoarea este mai mare cu 4,8% față de 2024. Dar sub ritmul anual de creștere, care a fost de 21,1% în intervalul 2020-2025,

Profitul net cumulat obținut de companiile din acest sector s-a redus însă anul trecut cu 19,2%, ajungând la 954 de milioane de lei. A fost al treilea an de scădere consecutivă, după ce în 2024 s-a diminuat cu 15,3%, iar în 2023 – cu 10%.

Scăderea profitabilității a venit pe fundalul unei majorări a pierderilor nete cu 24%, care au ajuns la 451,6 milioane de lei. Și datoriile au crescut față de 2024, cu 9,8%, la 12,47 miliarde, în timp ce creanțele au atins valoarea de 2,28 miliarde (+10,2%).

Cine au fost campionii în 2025

Evoluția se regăsește, în linii mari, și la nivelul primelor 10 companii. În 2025, avansul cifrei de afaceri cumulate realizate de acestea a fost de 7,4%, valoarea ridicându-se la 1,49 miliarde de lei.

Top 10 pe 2025, pe baza rezultatelor financiare raportate, a fost următorul:

  • Ana Hotels: 245,5 milioane de lei (+10,7% față de 2024).
  • Societatea Companiilor Hoteliere Grand: 207,5 milioane de lei (+8,5%).
  • Nemo Investment Vehicle: 196,6 milioane de lei (+14,0%).
  • Continental Hotels: 177,7 milioane de lei (+2,4%).
  • Societatea de tratament balnear și recuperare a capacităţii de muncă: 169 milioane de lei (+0,5%).
  • Călimănești Căciulata: 120 de milioane de lei (+10,9%).
  • Phoenicia Express: 108 milioane de lei (+16,8%).
  • Turism Felix: 100,1 milioane de lei (+1,8%).
  • MW Import Export: 90,1 milioane de lei (+1,9%).
  • Apex Alliance Property 4: 85,2 milioane de lei (+5%).

Și profitul primilor clasați a scăzut (-19,6%), ajungând la 97,9 milioane de lei, dar în urmă cu an înregistrase o creștere ușoară de 1,8%. Pierderile nete s-au majorat cu 5,6%, la 58,1 milioane, la fel ca și datoriile (+2,2%, 2,11 miliarde) și creanțele (+4,3%, 128,1 milioane), conform datelor AlertăCUI.

Evoluția cifrei de afaceri la nivelul întregului sector în intervalul 2020-2025. Sursa foto: Arhiva companiei

Imaginea de ansamblu

Prima concluzie este evidentă: sectorul este caracterizat de un grad masiv de îndatorare. Valoarea totală a datoriilor a ajuns la aproape 135% din cifra de afaceri în 2025. Este în scădere față de 2020, când reprezentau 246%, dar, în cifre absolute, datoriile au continuat să crească de la an la an. La rândul lor, creanțele au reprezentat aproape un sfert (24,6%) din cifra de afaceri.

„Combinația” este o problemă reală pentru micile companii, care reprezintă un procent ridicat din total. Pe lângă cele 23% care nu raportaseră nimic, alte 12,27% avuseseră cifre de afaceri sub 100.000 de lei. Puțin peste o treime (34%) depășiseră pragul de un milion, în timp ce de 10 milioane trecuseră doar 6,5%.

În cazul companiilor din eșalonul superior, datoriile însemnau 141,2% din cifra de afaceri. Dar creanțele cumulate – doar 8,5%. Este o diferență majoră, dată de puterea mare de negociere și de capacitatea de a atrage rezervări directe.

Scăderea drastică a profitului net, la toate nivelurile, reprezintă însă un semnal de alarmă universal. Chiar dacă majoritatea companiilor au crescut tarifele, acest lucru nu a putut compensa pentru toți scăderea numărului de turiști. Mai ales că diminuarea a venit pe fondul majorării TVA pentru restaurante, creșterii salariului minim, reducerii valorii voucherelor de vacanță etc. În fața acestui cumul de provocări, întrebarea „Cum a mai reușit să crească sectorul” este mai mult decât pertinentă.

Cine rezistă pe piață

Un posibil răspuns este orientarea puternică către zona premium. Vizibilă în cazul hotelurilor, care reprezintă peste jumătate (51,2%) din capacitatea de cazare la nivel național.

Tarifele crescute au fost susținute cu investiții – anul trecut, operatorii de hoteluri din România au alocat cu circa 25% mai mult, depășind 60 de milioane de euro. Rezultatele s-au văzut, în 2025 s-a consemnat cel mai mare număr de nopți petrecute în hoteluri din ultimele trei decenii, conform Colliers. Iar potrivit estimărilor Crosspoint Real Estate, numai hotelurile și aparthotelurile de 4 și 5 stele au generat 974,5 milioane de euro. Adică mai mult de jumătate din valoarea realizată de întreaga piață.

Sectorul de cazare include însă și pensiuni agroturistice și turistice, vile, apartamente și camere de închiriat, moteluri, cabane etc. La acest nivel, dezvoltarea unei oferte premium este dificilă, dacă nu imposibilă. Prin urmare, șansele de supraviețuire țin de capacitatea fiecăruia de a rezista unui război de uzură al prețurilor, fără a face, pe cât posibil, rabat la calitate. Este un deziderat tot mai greu de atins în actualul context economic.

———————————

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.

0 comentarii