Piața înghețatei din România crește ca valoare, dar scade ca profit. Patru companii au realizat 68% din vânzări

Pe fundalul încălzirii globale, înghețata devine un aliment tot mai consumat la nivel mondial. Conform celor mai recente studii de piață, industria înghețatei va cunoaște o creștere accelerată în următorii ani. Potrivit MMR Statistics, piața va înregistra un salt de aproape 54%, de la 83,52 de miliarde de dolari, cât a înregistrat anul trecut, la 128,60 miliarde în 2032. Ritmul anual de creștere estimat pentru perioada de prognoză este de 6,3%.

Evoluția accelerată este susținută de schimbarea preferințelor alimentare ale consumatorilor, urbanizarea accelerată și cererea tot mai mare de înghețată premium. Fenomenul a fost vizibil cu precădere în regiunea Asia-Pacific, care a dominat piața înghețatei, cu o cotă de piață de 37,7%. Motoarele creșterii au fost China și India.

Europa crește mai lent

Piața europeană a înghețatei, evaluată la circa 28,43 miliarde de euro în acest an, este cotată cu un ritm de creștere mai lent, de 4,48%. În ciuda provocărilor legate de inflație, produsele premium sunt cele care alimentează cererea, urmate de „alternativele sănătoase” pe bază de plante. Cu toate acestea, înghețata pe bază de lapte continuă să fie produsul dominant, cu 71,5% cotă de piață. Din punct de vedere geografic, Germania deține primul loc în ceea ce privește consumul, cu aproape 19%, ajutată de infrastructura de retail puternică și apetitul crescut al consumatorilor pentru produsele premium și cele artizanale, care cresc rapid în preferințe.

Brandurile premium, precum Häagen-Dazs și Magnum, continuă să domine piața. Iar apariția gelateriilor artizanale în aproape toată Europa contribuie, de asemenea, la cererea în creștere.

În ceea ce privește tiparul de consum, piața europeană prezintă un model pronunțat de cerere sezonieră, vânzările atingând vârfurile în lunile mai calde. Evoluția este însă temperată de interesul tot mai mare al consumatorilor legat de conținutul de zahăr și grăsimi. Modificarea preferințelor pune presiune asupra producătorilor, care încearcă să vină pe piață cu „alternative mai sănătoase”. Schimbările de rețetar vin însă la pachet cu costuri de producție mai mari și probleme legate de păstrarea gustului și texturii.

Un alt factor care limitează creșterea este concurența tot mai puternică făcută de deserturile și gustările congelate. Iaurtul înghețat, budincile fără lactate, sorbeturile, gelato-urile și alternativele pe bază de plante mizează pe interesul consumatorilor interesați de produse cu un conținut caloric mai redus sau fără lactoză.

Cum stăm în România

Piața înghețatei din România se înscrie și ea în acest trend ascendent. Și asta chiar dacă, potrivit evaluărilor specialiștilor, consumul românilor este undeva în jurul a o treime din media europeană.

Potrivit datelor furnizate de platforma AlertăCUI, în intervalul 2020-2025, cifra de afaceri a producătorilor locali de înghețată a cunoscut o creștere de peste 90%. Anul trecut, valoarea cumulată realizată de cele 300 de companii care activează sub Codul CAEN 1052 (Fabricarea înghețatei) a fost de circa 732,1 milioane de lei, în creștere cu 6,12% față de 2024. Este o încetinire vizibilă a ritmului, după ce în anii anteriori se înregistraseră valori „double-digit”: +14.80% în 2022, +27.24% în 2023 și +12.84% în 2024.

Deși valoarea vânzărilor a crescut, profitul net a înregistrat o scădere drastică (-26,2%) la nivelul întregului sector, ajungând la 55,6 milioane de lei. Este al doilea an de scădere, după vârful atins în 2023, de 76,5 milioane.

Evoluția este explicabilă dacă ținem cont că datoriile totale au avut un trend ascendent în ultimii doi ani ai intervalului analizat. În 2024 acestea au crescut cu 35,8%, iar anul trecut cu 24,2%, la 386,6 milioane. Pierderile nete au avansat și ele puternic (+20,3%), la 7,8 milioane. Creanțele aproape au stagnat (+0,8%), dar valoarea este ridicată – 129,1 milioane.

Cine sunt campionii industriei

Dacă ne raportăm la topul primilor 10 producători de înghețată din România, după cifra de afaceri, trendul este, în mare, similar.

Astfel, cifra de afaceri cumulată realizată anul trecut de primii clasați a fost de 574,1 milioane de lei. Avansul a fost aproape egal cu cel înregistrat la nivelul întregului sector, de 6%. Profitul obținut a avut o scădere mai accentuată (-28,6%), fiind de 42,8 milioane.

Clasamentul la finalul lui 2025 arăta astfel:

• Alpin 57 Lux. Cifră de afaceri: 161,1 milioane de lei (+5.0% față de 2024). Profit net: 3,5 milioane (+88.6%).
• Ice Dyp Balas. Cifră de afaceri: 152,6 milioane (+30.6%). Profit net: 6,1 milioane (-35.6%).
• Cicom. Cifră de afaceri: 95 de milioane (-6.0%). Profit net: 5 milioane (-58.3%).
• Top Gel Prod. Cifră de afaceri: 19,8 milioane (+20,2%). Profit net: 1,2 milioane (+6.9%).
• Cami-Delicia: Cifră de afaceri: 19,8 milioane (+20.2%). Profit net: 1,2 milioane (+6.9%)
• Elion Import-Export. Cifră de afaceri: 14,1 milioane (+2,5%). Profit net: 0,1 milioane (+97.5%).
• Abi Grup. Cifră de afaceri: 11,2 milioane (-6.5%). Profit net: 0,1 milioane (-74.7%).
• Avanti. Cifră de afaceri: 10,8 milioane (-10.9%). Profit net: 0,1 milioane (-88.4%).
• Monish Shop. Cifră de afaceri: 10,5 milioane (+6.1%). Profit net: 0,7 milioane (-71.4%).
• Nelson Prod. Cifră de afaceri: 10,2 milioane (+14.9%). Profit net: 0,8 milioane (0%).

Valoarea totală a datoriilor primilor 10 clasați a crescut anul trecut cu aproape 30%, la 277,4 milioane. În schimb creanțele s-au redus, cu 4,6% (98,1 milioane), în timp ce pierderile au fost pentru al doilea an consecutiv 0.

Cum se prezintă imaginea de ansamblu

Rezultatele menționate indică un sector puternic polarizat. Anul trecut, primii patru jucători – Alpin, Ice Dyp, Cicom și Top Gel – au realizat mai mult de două treimi (68%) din cifra de afaceri a întregii piețe. Iar primii 10 – 78,4%. Ceea ce înseamnă că restul de 290 de companii au avut cumulat doar 21,6% din vânzările de înghețată.

Parțial explicabil dacă ținem cont de faptul că, în 2025, 29,6% dintre companii nu declaraseră nimic la cifra de afaceri, în timp ce 17,3% se aflau sub pragul de 100.000 de lei. 102 firme nu atinseseră un milion de lei și doar 42 trecuseră de acest prag. Structura arată clar că doar 5% dintre companii domină efectiv piața înghețatei din România, restul de 95% operând la o scară redusă.

Dacă analizăm raportul dintre creanțe și cifra de afaceri netă, se observă o deteriorare a capacității de încasare. În 2020, creanțele reprezentau doar 13,5% din cifra de afaceri, în timp ce anul trecut au ajuns la 17,6%. Valoarea lor a crescut cu peste 147% pe parcursul celor cinci ani. Și relația dintre datorii și cifra de afaceri are o dinamică îngrijorătoare. Până în 2023, ponderea datoriilor scăzuse de la 55,82% (2020) la 37,48% (2023). În anul următor însă a crescut la 45,1%, iar anul trecut a ajuns la 52,8%.

Sunt date care indică faptul că sectorul a devenit mult mai dependent de creditele bancare și de cele comerciale pentru a-și susține operațiunile de zi cu zi și stocurile. O evoluție riscantă mai ales pentru companiile vulnerabile din punct de vedere financiar. Iar dacă ținem cont de evoluția inflației, care afectează direct costurile de aprovizionare,  și a prețurilor combustibililor din primele șase luni este foarte probabil ca, la finalul acestui an, nivelul de concentrare al pieței să se accentueze prin dispariția mai multor producători mici.

———————————

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.