Peste 68% dintre IMM-uri cer reducerea impozitului pe dividende. Măsura începe să nu mai aducă încasările așteptate de Guvern

Nemulțumirile IMM-urilor locale față de măsurile luate de guvern sunt tot mai numeroase. De exemplu, aproape jumătate (46%) din ele consideră că majorarea impozitului pe dividende este cea mai „neinspirată” măsură luată în ultimele luni de către guvern, conform studiului realizat de organizația IMM România. De altfel, de aici provine și una din principalele solicitări pe care 68,7% dintre firmele mici și mijocii o au de la viitorul guvern – reducerea impozitului pe dividende la 5%.

Este o cerere care figura și anul trecut în topul doleanțelor, fiind nominalizată de 61,7% dintre IMM-uri. Dar care a fost ignorată. Ba, mai mult, de la începutul acestui an impozitul a fost majorat cu 60%.

„Dividendele le oferă micilor antreprenori o posibilitate de a respira din punct de vedere financiar. Practic, le permit să își concretizeze eforturile pe care le fac pentru a ține firmele pe linia de plutire”, precizează consultantul financiar Adrian Negrescu.

Analistul consideră că valoarea optimă a impozitului este de 5%, care reprezintă „un prag acceptabil” pentru micii antreprenori. Cu precizarea că menținerea acestui prag scăzut nu îi ajută doar pe aceștia, ci face și ca banii să circule mai departe în economie și să influențeze semnificativ consumul. Care s-a redus drastic în ultimul an ca urmare a menținerii ratei inflației la o valoare ridicată.

Scăderea impozitului pe dividende, o măsură absolut necesară

Statul a decis însă altfel. Iar creșterea de peste trei ori a valorii impozitului în ultimii trei ani a afectat puternic activitatea firmelor mici și mijlocii. În plus, ultima majorare se pare că nu a generat nici rezultatele scontate de autorități.

„În condițiile în care statul a crescut succesiv impozitul, de la 5% la 8%, apoi la 10%, iar în momentul de față la 16%, practic niciun antreprenor nu mai are interes să scoată dividendele din firmă. Ceea ce înseamnă că, în loc să vină mai mulți bani la bugetul de stat, acum vin mai puțini”, explică Negrescu.

Consultantul susține că, în prezent, guvernul pare să se confrunte cu o scădere a încasărilor în acest segment. „Este o urmare directă a modului în care antreprenorii privesc noua situație fiscală. Aceștia au căutat și au găsit alte soluții pentru a scoate banii din firmă. Altfel decât sub formă de dividende”, spune expertul.

În acest context, Adrian Negrescu consideră reducerea impozitului pe dividende drept „o măsură absolut necesară. Mai cu seamă că nu va avea un impact bugetar foarte mare, din cauza încasărilor scăzute. Autoritățile ar trebui să plece de la realitatea lumii în care trăim. Iar realitatea economică de azi arată că prea puține companii mai înregistrează profituri care să Ie permită să distribuie dividende.”

Coborârea plafonului pentru microîntreprinderi frânează economia

Nu doar majorarea impozitului pe dividende afectează activitatea IMM-urilor locale, ci și scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro. În opinia lui Adrian Negrescu, aceasta este una dintre cele mai mari probleme pentru firmele mici locale.

„Foarte multe companii care depășesc acest plafon s-au trezit peste noapte cu o taxare mult mai mare. Pentru care, din păcate, multe dintre ele nu au fost deloc pregătite. O creștere a fiscalității în zona micro-întreprinderilor, și așa slab capitalizate, nu s-a transpus decât în disponibilizări de personal și restrângeri de activitate. Companiile au făcut, practic, o optimizare a cheltuielilor. În așa fel încât taxele pe care le plătesc statului să fie cât mai mici”, explică expertul.

Iar efectele se văd. Conform sondajului IMM România, doar 21,3% dintre firme au în plan să facă angajări în următoarele luni. Un procent mai mare (22,2%) au însă de gând să facă disponibilizări. De altfel, la capitolul „probleme pe care viitorul guvern ar trebui să le rezolve urgent”, reducerea impozitării pe forța de muncă cu 5% este pe primul loc. Este principala cerință a aproape trei sferturi (72,5%) dintre companii.

Negrescu susține că „și în acest caz în loc să crească încasările la bugetul de stat, decizia de a limita funcționarea micro-întreprinderilor a acționat ca o frână puternică în economie.”

Reducerea TVA, între nevoie și șanse de realizare

O altă solicitare a 64% dintre companiile participante la sondajul citat este reducerea TVA-ului de la 19% la 9%.

Este o cerere venită în contextul în care peste două treimi (67%) dintre IMM-uri afirmă că principala provocare cu care se confruntă în prezent este reprezentată de creșterea costurilor materiilor prime și a serviciilor. O problemă agravată de majorarea prețurilor la combustibili, gaze naturale și energie electrică.

Solicitarea are însă puține șanse de a fi ascultată de către Guvern. Mai ales în condițiile în care prioritatea declarată este reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, Florin Jianu, președintele organizației IMM România, consideră că „dacă vrem o economie funcțională, care să respire și să se dezvolte, trebuie făcute și modificări fiscale.”

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în Guvernul Grindeanu apreciază că o astfel de măsură ar genera rezultate importante. „Uitați-vă ce au însemnat măsurile de relaxare fiscală, spre exemplu, în domeniul HoReCa și cât de mult au ajutat sectorul. Noi considerăm că orice imbold fiscal de tipul acesta se simte în economie. Iar de el beneficiază toți. Reducerea deficitului bugetar nu se face numai din venituri suplimentare care înseamnă TVA mai mare sau impozitare în plus. Se face și reducând cheltuielile și eficientizând activitatea. Lucruri pe care nu le-am prea văzut, din păcate”, a precizat Jianu.

Este un punct de vedere susținut și de 66,8% dintre IMM-urile participante la sondaj, care consideră reducerea cheltuielilor bugetare drept o măsură urgentă care ar trebui luată de guvern.

Peste 80% dintre companiile românești nu sunt bancabile

Față de anul trecut, există schimbări de priorități importante în ierarhia microîntreprinderilor locale. De exemplu, în 2025, sondajul IMM România arăta că principala măsură de susținere pe care trebuie să o ia guvernul consta în implementarea de programe de finanțare și garantare. 67,6% dintre firme puneau această cerință pe primul loc, în fața reducerii impozitului pe dividende.

Anul acesta însă finanțarea nu mai este o prioritate. Figurează abia pe locul 5 în topul măsurilor dorite (43,4%). Adrian Negrescu susține că există o explicație pentru această schimbare de optică. „La o dobândă de 8-10%, pentru majoritatea firmelor, și mai ales pentru cele din sectorul IMM-urilor din România, este aproape imposibil să se împrumute de la bancă. Ar însemna să plătească sumele împrumutate de două sau chiar de trei ori. Așa că marea majoritate a companiilor evită să ia credite de la bancă. Poate, cel mult, pentru a-și acoperi nevoia de cash flow. Adică să aibă un credit punte, pentru a face față de la o factură la alta sau de la emiterea facturii la încasare”, susține consultantul.

Potrivit acestuia, cele mai multe firme nu iau credite de investiții din cauza condițiilor extrem de dure din punct de vedere financiar. Pe de altă parte, susține el, peste 80% dintre IMM-uri nu sunt bancabile, respectiv nu sunt eligibile pentru creditare. „Pentru băncile din România cea mai bună afacere în momentul de față este să împrumute statul. 80% dintre împrumuturi se duc către statul român, acolo unde riscul este exclus. Aleg să facă acest lucru în loc să finanțeze economia, care prezintă multiple riscuri în momentul de față”, precizează consultantul financiar.

Perspective diferite

Potrivit datelor Secretariatului General al Guvernului, IMM-urile reprezintă 99,7% din totalul companiilor din România. Marea majoritate (93%) sunt micro-întreprinderi, cu până la 10 angajați. Cu toate acestea, asigură aproape două treimi (65,8%) din locurile de muncă din țară. Și generează mai mult de jumătate (51,3%) din valoarea adăugată produsă în întreprinderile din România.

În aceste condiții, informațiile despre starea lor de sănătate și problemele cu care se confruntă sunt esențiale pentru bunul mers al economiei. Dar și pentru atingerea obiectivelor pe care și le propune guvernul. Statisticile arată că în contextul economic și politic actual, așteptările IMM-urilor nu sunt deloc optimiste. În schimb, cele ale autorităților centrale se mențin pe plus.