Asta face ca semnalul din retail să fie dublu. Prețurile sunt așteptate să urce, dar vânzările nu dau semne de forță. Pentru economie, combinația este incomodă, mai ales când vine din estimările managerilor care văd direct schimbările din piață.
Ce spun cifrele din retail
Datele publicate marți arată că 55% dintre respondenți se așteaptă la majorări de prețuri. Doar 6% văd scăderi. Diferența explică de ce INS vorbește despre o tendință accentuată de scumpire în comerțul cu amănuntul.
Pe partea de personal, mesajul este mai calm. Angajatorii din retail estimează o relativă stabilitate a numărului de salariați. Cu alte cuvinte, presiunea se vede mai ales în prețuri, nu într-o nouă rundă de angajări.
Scumpirile se văd în toată economia
Semnalul nu vine doar din retail. În industrie, managerii văd o relativă stabilitate a producției, dar și prețuri mai mari, cu un sold de 39%. În construcții, presiunea este și mai puternică, iar soldul pentru prețurile lucrărilor ajunge la 51%.
Și serviciile merg în aceeași direcție. Cererea este văzută ca relativ stabilă, la fel și numărul de salariați. În schimb, prețurile de vânzare sau de facturare sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de 30%.
De ce contează semnalul venit de la INS
Imaginea de ansamblu este clară. Managerii nu descriu o economie care accelerează puternic. Ei descriu mai degrabă o perioadă în care activitatea stă pe loc, dar costurile și prețurile merg mai departe.
Pentru consumatori, asta poate însemna o nouă presiune pe buget în lunile următoare. Pentru companii, înseamnă marje tot mai greu de apărat fără scumpiri. Iar pentru autorități, mesajul INS este că tensiunea din prețuri rămâne vie chiar și într-un context de activitate economică mai degrabă fragil.