Inteligența artificială ar putea provoca o criză în sectorul software. Anthropic riscă pierderi uriașe din cauza proceselor privind drepturile de autor 

Dezvoltarea industriei tehnologice depinde atât de inovație, cât și de capacitatea companiilor de a-și valorifica produsele. Atunci când costul reproducerii scade puternic, relația dintre producători și utilizatori se poate schimba.

Într-o analiză publicată de Cinco Días, Felix Martin examinează implicațiile acestor schimbări pentru companiile tehnologice și investitori. Autorul analizează și dificultățile adaptării modelelor de afaceri la noile realități ale economiei digitale.

Anthropic și primele efecte ale inteligenței artificiale asupra industriei software

Prospectul mult așteptatei oferte publice inițiale (IPO) a companiei Anthropic avertizează că modelele sale de inteligență artificială pot „prezenta riscuri catastrofale sau existențiale pentru omenire”. Dar, înainte de a calcula cum să includă Armaghedonul în evaluări, investitorii vor trebui să analizeze câteva pericole mai imediate.

Unul este că inteligența artificială schimbă profund regimul proprietății intelectuale pe care se bazează întregul sector software. Altul este că Anthropic însăși poate trece din postura de călău în cea de victimă a revoluției inteligenței artificiale. În ambele privințe, efectele devastatoare provocate în industria muzicală de apariția internetului, la începutul anilor 2000, oferă investitorilor un ghid edificator.

Modelele avansate de inteligență artificială au transformat industria software încă de la începutul anului 2025. Lansarea Operator, de către OpenAI, și a Claude Code, de către Anthropic, a permis persoanelor fără cunoștințe specializate să creeze programe informatice prin instrucțiuni scrise în limbaj natural, o practică cunoscută sub numele de vibe coding.

În ianuarie 2026, Anthropic a lansat și extensii specifice, capabile să îndeplinească sarcini specializate de natură juridică, de reglementare și comercială pentru agentul său Claude Cowork. Aceste inovații au provocat prăbușirea acțiunilor companiilor de software ca serviciu (SaaS), într-un fenomen care a ajuns să fie cunoscut drept „SaaSpocalipsa”.

Noile modele de inteligență artificială amenință securitatea cibernetică

Dar capacitățile celor mai recente modele avansate amenință să provoace o perturbare și mai mare. Ele reprezintă un risc existențial pentru securitatea cibernetică, după cum arată câteva exemple recente și spectaculoase ale accelerării rapide a capacităților lor. Aceste evoluții alimentează scenariul de coșmar în care agenții de inteligență artificială exploatează fără încetare toate vulnerabilitățile codului existent și transformă internetul într-un mediu definitiv ostil pentru dispozitivele omniprezente conectate la cloud.

Cu toate acestea, aceeași inteligență digitală care le permite agenților de inteligență artificială să exploateze erori trecute cu vederea de programatorii umani poate și să remedieze vulnerabilitățile. De asemenea, poate garanta că noile programe informatice respectă standarde mai exigente. Criza securității cibernetice ar trebui să aibă o soluție, deși cu un cost ridicat și după o perioadă de tranziție care s-ar putea dovedi haotică.

Inteligența artificială poate reproduce aproape orice program informatic

Potențial mai perturbatoare și mai dificil de rezolvat este capacitatea celor mai recente modele de inteligență artificială de a decompila, de a aplica inginerie inversă și de a clona aproape orice program existent. Asha Sharma, directoarea generală a diviziei de jocuri video Xbox din cadrul Microsoft, a prezentat consecințele comerciale severe într-o notă transmisă angajaților. „În ultimele săptămâni, am văzut jocuri decompilate și reconstruite rapid pentru a funcționa pe dispozitive pentru care nu au fost niciodată proiectate. Multe dintre cele mai mari jocuri din lume au fost remixate în codul-sursă al altora”, a scris Sharma, descriind epidemia de piraterie informatică aflată în desfășurare.

Acest fenomen creează un scenariu de coșmar în care întregul cod va deveni deschis, voluntar sau nu, mult mai devreme decât se așteaptă oricine. Software-ul care poate fi descărcat gratuit are deja un rol important în mai multe aplicații specializate. De exemplu, cea mai mare parte a infrastructurii publice de cloud computing funcționează cu versiuni ale sistemului de operare cu sursă deschisă Linux.

Dar majoritatea programelor informatice comerciale constau în cod proprietar, vândut prin abonament sau ca produs independent. Dacă inteligența artificială transformă aceste produse în ceea ce economiștii numesc un bun neexcludabil, aproape toate modelele de afaceri din sectorul tehnologic se vor prăbuși.

Industria software ar putea repeta criza provocată de Napster în industria muzicală

Din fericire, industria muzicală oferă un manual pentru a face față haosului care se apropie. De la sfârșitul anilor 1990, sectorul a trecut printr-o perturbare foarte asemănătoare. Combinația dintre digitalizare și streaming a transformat practic întreaga muzică înregistrată într-un produs cu acces deschis. Stephen Witt descrie în mod strălucit acest fenomen într-o carte publicată în 2015. Problema a început în 1995, când un grup de cercetători germani a inventat ingeniosul algoritm MP3. Acesta a permis digitalizarea eficientă a muzicii înregistrate și, în același timp, a redus drastic costul reproducerii sale.

În 1999, start-up-ul american Napster a lansat un serviciu care le permitea utilizatorilor să partajeze fișiere muzicale digitale prin rețele de la egal la egal. Compania a profitat de epidemia de piraterie care a urmat. Pentru o perioadă, în preajma trecerii în noul mileniu, părea că nimeni nu va mai plăti vreodată pentru muzica înregistrată.

Procesele pentru încălcarea drepturilor de autor, inițiate de casele de discuri, au împiedicat acest deznodământ și au dus Napster la faliment în 2001. Dar, în deceniul următor, întreaga industrie a fost nevoită să se restructureze radical. Trebuia să răspundă noii realități în care muzica înregistrată urma să fie disponibilă gratuit pe dispozitivele digitale. Case de discuri cu tradiție, precum EMI și PolyGram, au dispărut. În locul lor au apărut platforme precum Spotify și YouTube.

Ce pot învăța investitorii din transformarea industriei muzicale

Ce lecții oferă revoluția muzicii pentru companiile de software în era inteligenței artificiale? Prima este că resulta dificil să se stabilească unde se va concentra, în cele din urmă, valoarea sustenabilă. Investitorii experimentați de capital de risc și partenerii corporativi sofisticați care au pariat pe modelul Napster, bazat pe creștere rapidă fără obținerea de profit, au pierdut până și cămașa de pe ei.

Inițial, iTunes, de la Apple, s-a limitat la încercarea de a transfera în lumea digitală modelul de afaceri analogic, bazat pe vânzarea albumelor ca produse deținute de cumpărători. Dar această strategie a ajuns într-o fundătură. Au trebuit să treacă zece ani pentru ca streamingul finanțat prin abonamente și publicitate să se consolideze ca model sustenabil. Concluzia pentru investitori este că nu ar trebui să parieze totul pe impunerea unei anumite strategii.

O a doua lecție privește soarta companiei aflate chiar în centrul perturbării provocate de codul deschis. Napster s-a prăbușit în 2001 sub povara proceselor pentru încălcarea drepturilor de autor. Anthropic se confruntă cu un val de litigii îngrijorător de asemănător. Răspunderea limitată pe care și-a asumat-o până acum în cazurile privind drepturile de autor nu ar trebui să îi liniștească pe investitori. Dacă instanțele vor decide în cele din urmă că reproducerea programelor cu cod închis încalcă drepturile de proprietate intelectuală, sancțiunile rezultate vor fi probabil cu câteva ordine de mărime mai mari.

Anthropic riscă să devină victima propriei revoluții tehnologice

În cele din urmă, există un aspect crucial în care situația Anthropic este și mai precară decât cea cu care s-a confruntat Napster. Transmiterea fișierelor muzicale digitale era o tehnologie făcută parcă la comandă pentru ca un start-up ambițios să o folosească exclusiv ca armă împotriva operatorilor tradiționali din sector. În schimb, nimic nu îi împiedică pe alții să îndrepte modelele de inteligență artificială împotriva propriilor laboratoare care dezvoltă modele avansate.

Companiile chineze aplică deja inginerie inversă modelelor americane și publică versiuni cu sursă deschisă. După cum afirmă Christian Catalini, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts: „Frontiera închisă și cu acces restricționat, care îi entuziasmează pe investitorii în oferte publice inițiale, continuă să reapară sub forma unei descărcări gratuite”.

Au trecut 15 ani de când investitorul de capital de risc Marc Andreessen a avertizat, într-o expresie devenită celebră, că „software-ul devorează lumea”. Investitorii care iau în calcul să parieze pe oferta publică inițială a Anthropic trebuie să evalueze riscul ca însăși compania de inteligență artificială să ajungă să facă parte din meniu, potrivit El Pais.