Inflația din zona euro a ajuns la 4% în octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Italia a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor

Creșterea costului vieții rămâne o provocare importantă pentru economiile europene și pentru populație. Evoluția prețurilor diferă însă considerabil între statele care utilizează moneda unică.

În același timp, Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să decidă dacă sunt necesare noi măsuri pentru limitarea inflației. Următoarea ședință de politică monetară ar putea influența perspectivele economice ale regiunii.

Inflația din zona euro a atins cel mai ridicat nivel din septembrie 2023

Inflația din zona euro a crescut la 4% în octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, deoarece facturile tot mai mari la energie au continuat să crească costul vieții în întreaga regiune. Estimarea preliminară a Eurostat a arătat că inflația anuală a urcat de la 3,8% în septembrie, exact în concordanță cu nivelul de 4% anticipat de economiști. Numai în octombrie, prețurile au crescut cu 0,4% față de luna precedentă.

Este cea mai ridicată valoare din septembrie 2023, când inflația se situa la 4,3%. Totodată, înseamnă că prețurile cresc acum de două ori mai repede decât ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul deoarece prețurile lor fluctuează puternic de la o lună la alta, s-a menținut la 2,5%. Nivelul a fost, de asemenea, în concordanță cu estimările. Diferența dintre cele două valori explică evoluția din luna octombrie. Energia provoacă cea mai mare parte a creșterii inflației, în timp ce presiunile de bază asupra prețurilor rămân, deocamdată, neschimbate.

Energia a determinat aproape jumătate din inflația lunii octombrie

Prețurile energiei au fost cu 20,8% mai mari decât în urmă cu un an, față de 18,9% în septembrie, și au crescut cu 1,4% numai în octombrie. Energia are o pondere de aproximativ 9% în coșul de consum din zona euro. La o rată anuală de 20,8%, a contribuit cu aproximativ 1,9 puncte procentuale la inflația generală de 4%, aproape jumătate din total.

Inflația serviciilor, care include cheltuieli precum chiriile, restaurantele, vacanțele și asigurările, a crescut ușor la 3,3%, de la 3,2%. Serviciile reprezintă aproape jumătate din coșul de consum, astfel încât chiar și variațiile mici influențează rata generală. Prețurile alimentelor, alcoolului și tutunului au crescut cu 1,6%, față de 1,3%. Inflația alimentelor neprocesate, precum fructele proaspete, legumele și carnea, a accelerat la 4,6%, de la 4%, semn că șocul energetic ajunge acum și pe rafturile supermarketurilor. Bunurile industriale neenergetice, care includ automobilele, îmbrăcămintea și aparatele electrocasnice, s-au scumpit cu 1,2%, în ușoară creștere de la 1,1%.

Italia a înregistrat cea mai mare accelerare a inflației

Inflația din Italia a urcat la 5,6%, de la 4,2% în septembrie, cea mai mare creștere din zona euro. Prețurile italiene au avansat cu 1,2% într-o singură lună, reprezentând și cea mai mare creștere lunară din regiune. Datele naționale publicate vineri indicaseră deja accelerarea, determinată în mare parte de tarifele reglementate la energie.

Belgia a urmat, cu o inflație care a crescut la 5,2%, de la 4,5%. Finlanda a înregistrat, de asemenea, o creștere de 0,7 puncte procentuale, la 3,4%, de la 2,7%. Inflația din Grecia și Estonia a crescut în ambele țări cu jumătate de punct procentual, la 5,6% și, respectiv, 3,6%. În Franța, inflația a urcat la 3,8%, de la 3,4%, în timp ce rata Bulgariei a crescut la 6%, de la 5,6%. În Portugalia, inflația a ajuns la 3,9%, de la 3,6%. Per ansamblu, inflația a accelerat în 13 dintre cele 21 de state membre ale zonei euro, a scăzut în șase și a rămas stabilă în două.

Lituania și Bulgaria au cele mai ridicate rate ale inflației

Lituania continuă să înregistreze cea mai mare rată, de 6,1%, neschimbată față de septembrie. Bulgaria, care a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2026, urmează cu 6%. Grecia și Italia se situează la același nivel, de 5,6%, înaintea Ciprului, cu 5,4%, și Belgiei, cu 5,2%.

Șase țări au acum o inflație de cel puțin 5%. Zece se situează la nivelul mediei zonei euro, de 4%, sau peste media respectivă. La polul opus, Malta are cea mai scăzută rată, de 2,3%, urmată de Germania, cu 2,8%, și Slovacia, cu 2,9%.

Reducerea taxelor la carburanți a temperat inflația în Germania

Germania a reprezentat principala excepție. Rata inflației a scăzut la 2,8%, de la 3,3%, iar prețurile s-au redus cu 0,1% comparativ cu septembrie. Principalul motiv este reducerea taxelor la carburanți, intrată în vigoare la 1 octombrie și valabilă până la sfârșitul anului.

Inflația a scăzut și în Spania, la 4,9%, de la 5%, precum și în Luxemburg, la 4,9%, de la 5,2%. Austria, Malta și Slovacia au înregistrat scăderi ușoare. Evoluția contează pentru întreaga regiune. Germania este cea mai mare economie din zona euro, iar reducerea taxelor a menținut media la un nivel mai scăzut decât ar fi fost în absența măsurii.

BCE ar putea majora din nou dobânzile în decembrie

BCE a menținut dobânda la facilitatea de depozit la 2,5% pe 29 octombrie, după majorările din iunie și septembrie. Christine Lagarde a declarat că responsabilii de politică monetară au discutat o nouă majorare, dar au convenit în unanimitate să aștepte. Inflația generală este de două ori mai mare decât ținta și continuă să crească. În schimb, inflația de bază, urmărită de responsabilii de politică monetară pentru a identifica semne că scumpirea energiei se transmite către salarii și alte prețuri, nu s-a modificat.

„Datele privind inflația întăresc argumentele deja solide în favoarea unei majorări a dobânzilor BCE în decembrie”, a declarat Nicola Nobile, economist-șef pentru Italia la Oxford Economics, în comentarii transmise prin e-mail. El a adăugat că dinamica economiei rămâne pozitivă, „deși departe de a fi remarcabilă”, Franța și Italia urmând să înregistreze, în cel mai bun caz, creșteri marginale în ultimul trimestru al anului. Claus Vistesen și Melanie Debono, economiști la Pantheon Macroeconomics, anticipează o majorare de 25 de puncte de bază în decembrie, urmată de o ultimă creștere în martie 2027. „Banca va trebui să își majoreze din nou prognozele privind inflația în decembrie, ceea ce susține o creștere a dobânzilor”, au declarat cei doi economiști într-o notă publicată miercuri.

Piețele anticipează o nouă creștere a inflației la începutul anului 2027

Economiștii se așteaptă ca inflația să crească la 4,1% în noiembrie și la 4,3% în decembrie, înainte de a atinge un vârf de 4,5% în ianuarie. Piețele de predicții indică o probabilitate de aproximativ 84% pentru o majorare de un sfert de punct procentual la reuniunea BCE din 16 și 17 decembrie, când vor fi prezentate și noi proiecții ale experților instituției.

Randamentul obligațiunilor germane pe doi ani, deosebit de sensibil la așteptările privind dobânzile BCE, a crescut cu două puncte de bază, la 3,05%. Decizia va veni și într-un moment în care BCE se pregătește pentru o schimbare la conducere, după ce Lagarde a anunțat că va demisiona în februarie, cu nouă luni înainte de încheierea mandatului.

Bursele europene au crescut după rezultatul alegerilor din SUA

Datele privind inflația au avut un impact redus asupra piețelor, influențate în schimb de rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului prezidențial din SUA. Democrații au câștigat controlul asupra ambelor camere ale Congresului, rezultat interpretat de investitori drept o piedică în calea planurilor de cheltuieli ale lui Donald Trump. Evoluția a determinat scăderea randamentelor obligațiunilor de stat americane și deprecierea dolarului.

În cursul zilei, indicele Euro Stoxx 50 a crescut cu 1,5%, iar DAX din Germania a avansat cu 1,1%. Indicele spaniol IBEX 35 a urcat cu 2,2%. Euro s-a apreciat cu 0,6%, la 1,1262 dolari. Aurul a crescut cu 3%, la 4.046 de dolari pe uncie, iar argintul a avansat cu 4,8%, la 52,17 dolari.

Obligațiunile guvernamentale europene au urmat evoluția ascendentă a titlurilor de stat americane. Randamentul obligațiunilor italiene pe zece ani a scăzut cu șapte puncte de bază, la 4,40%, iar cel al obligațiunilor franceze s-a redus tot cu șapte puncte de bază, la 4,87%. Randamentul obligațiunilor germane pe zece ani a coborât la 3,31%. Energia explică aproape jumătate din rata inflației din octombrie. Măsura în care scumpirile vor rămâne limitate la facturile gospodăriilor sau se vor transmite către chirii, salarii și prețurile din restaurante ar putea determina cât de mult va trebui să intervină BCE, potrivit Euronews.