Ce este IRCC și cum îți afectează rata. Este indicele care poate să crească sau să scadă costul unui credit

Deși apare în contractele de credit și este menționat frecvent în știrile economice, puțini debitori știu cum se calculează și de ce modificările lui nu se văd imediat în rate.

IRCC înseamnă Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor. Acesta este calculat și publicat de Banca Națională a României (BNR). Este utilizat la creditele în lei acordate populației cu dobândă variabilă după mai 2019.

IRCC a fost introdus în 2019, prin OUG nr. 19/2019, ca nou indice de referință pentru creditele în lei acordate consumatorilor cu dobândă variabilă. Măsura a venit după criticile privind modul de calcul al ROBOR și a avut ca scop utilizarea unui indicator bazat pe tranzacțiile efectiv realizate între bănci, nu pe cotațiile afișate în piața interbancară. Din 2 mai 2019, IRCC se aplică noilor credite în lei acordate populației cu dobândă variabilă, în timp ce creditele mai vechi au rămas, în general, legate de ROBOR, dacă nu au fost refinanțate sau modificate ulterior.

Cum se calculează IRCC

Spre deosebire de vechiul ROBOR, care era calculat pe baza cotațiilor la care băncile erau dispuse să se împrumute între ele, IRCC se bazează pe tranzacțiile efectiv realizate pe piața interbancară. Mai exact, indicele reprezintă media ponderată a dobânzilor la care băncile s-au împrumutat între ele într-un trimestru. BNR calculează acest indicator, iar valoarea lui este publicată o dată la trei luni și se aplică în trimestrul următor.

Acesta este motivul pentru care IRCC reacționează cu întârziere la schimbările din economie. Dacă dobânzile cresc sau scad rapid, efectul asupra ratelor apare abia după câteva luni.

IRCC nu reprezintă dobânda pe care o plătește clientul băncii. Dobânda finală este formată din două componente: valoarea IRCC și marja fixă stabilită prin contractul de credit. De exemplu, dacă un contract prevede o marjă fixă de 2,5%, iar IRCC este 5,5%, dobânda anuală va fi de aproximativ 8%. Marja băncii rămâne aceeași pe toată durata contractului, în timp ce IRCC poate crește sau scădea în funcție de evoluția pieței.

Cum influențează rata lunară

Orice modificare a IRCC schimbă costul creditului și, implicit, valoarea ratei. Să presupunem că o persoană are un credit ipotecar de 300.000 de lei, contractat pe 30 de ani. Dacă dobânda totală crește cu un punct procentual deoarece IRCC urcă, rata lunară poate crește cu câteva sute de lei. În schimb, dacă indicele scade, și rata se reduce.

Impactul diferă de la un credit la altul. El depinde de valoarea împrumutului, perioada rămasă de rambursare și marja stabilită de bancă. De aceea, două persoane care au credite aparent similare pot plăti rate diferite.

IRCC urmează evoluția dobânzilor din piața monetară, care sunt influențate în mare măsură de politica monetară a BNR. Când inflația este ridicată, banca centrală poate majora dobânda de politică monetară pentru a tempera creșterea prețurilor. În astfel de perioade, dobânzile din piața interbancară tind să crească, iar acest lucru se reflectă ulterior și în IRCC.

În schimb, atunci când inflația încetinește și BNR reduce dobânda-cheie, dobânzile din piață tind să scadă, iar efectul ajunge, cu întârziere, și la IRCC. Cu alte cuvinte, indicele nu este stabilit printr-o decizie administrativă, ci rezultă din evoluția pieței.

Avantajul și dezavantajul IRCC

Principalul avantaj al IRCC este că reacționează mai lent decât alți indicatori ai pieței monetare. În perioade în care dobânzile cresc brusc, ratele debitorilor nu se majorează imediat, deoarece indicele reflectă media tranzacțiilor din trimestrul anterior. Același mecanism devine însă un dezavantaj când dobânzile încep să scadă. Reducerea ratelor apare tot cu întârziere, deoarece IRCC continuă să reflecte condițiile din perioada anterioară. Astfel, indicele atenuează fluctuațiile bruște, dar întârzie atât efectele pozitive, cât și pe cele negative.

Cum își poate estima un debitor viitoarea rată

Nimeni nu poate spune cu exactitate cât va fi IRCC peste un an. Totuși, debitorii pot urmări evoluția inflației și deciziile BNR privind dobânda de politică monetară, deoarece acestea influențează dobânzile din piața interbancară. De asemenea, este util ca orice familie să își testeze bugetul într-un scenariu mai puțin favorabil. De exemplu, dacă rata actuală este de 2.800 de lei, merită calculat dacă bugetul ar rezista și la o rată de 3.200 sau 3.300 de lei. O astfel de rezervă financiară poate face diferența în perioadele în care dobânzile cresc.

IRCC este unul dintre elementele care determină costul creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate populației. El este calculat de BNR pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci și este actualizat trimestrial, motiv pentru care reacționează cu întârziere la schimbările din economie.

Pentru un debitor, IRCC nu este doar un indicator tehnic. Evoluția lui poate însemna sute de lei în plus sau în minus la rata lunară. Tocmai de aceea, înainte de contractarea unui credit, este recomandat ca bugetul familiei să fie construit astfel încât să poată suporta și eventuale creșteri ale dobânzii, nu doar nivelul ratei din momentul semnării contractului.