Mediul de afaceri începe anul sub presiune. București și Cluj domină topul insolvențelor

Creșterea insolvențelor atrage atenția atât prin dimensiunea națională, cât și prin diferențele mari dintre județe. Bucureștiul și Clujul se află în fruntea clasamentului, dar unele dintre cele mai mari creșteri procentuale au apărut în alte zone. În același timp, câteva domenii economice importante au concentrat cele mai multe cazuri. Analiza datelor oferă o imagine mai clară asupra dificultăților cu care se confruntă firmele din România.

Evoluția generală a insolvențelor

Potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în perioada ianuarie-februarie 2026 au intrat în insolvență 1.091 de entități economice. Față de primele două luni din 2025, numărul total a crescut cu 13,17%. Evoluția arată un început de an mai dificil pentru multe firme și persoane fizice autorizate. Chiar dacă în unele zone au existat scăderi, bilanțul național rămâne negativ. Creșterea generală sugerează un mediu economic mai fragil și mai expus problemelor financiare.

În februarie 2026 au fost înregistrate 562 de insolvențe la nivel național. Cele mai multe cazuri au fost raportate în București, unde au existat 114 insolvențe. Bihorul a ocupat următoarea poziție, cu 36 de cazuri. Maramureș și Prahova au raportat câte 23 de insolvențe fiecare. Brașovul a avut 19 cazuri, iar Clujul a înregistrat 18. Valorile din februarie confirmă tendința observată la nivelul întregii perioade analizate.

Județele cu cele mai multe și cele mai puține cazuri

Bucureștiul a rămas județul cu cele mai multe insolvențe, cu un total de 222 de cazuri. Totuși, față de perioada similară din 2025, aici s-a înregistrat o scădere de 8,64%. Pe locul al doilea s-a aflat Clujul, cu 71 de insolvențe și o creștere de 18,33%. Bihorul a raportat 64 de cazuri, însă numărul a fost mai mic cu 12,33% față de anul trecut. Timiș a ajuns la 40 de insolvențe, Prahova la 39, iar Ilfov la 38. Maramureș și Arad au avut câte 36 de cazuri, ambele județe înregistrând o creștere puternică, de 89,47%.

La polul opus s-au aflat județele cu un număr redus de insolvențe. Caraș-Severin a raportat doar 4 cazuri, în scădere cu 50% față de primele două luni din 2025. Covasna a avut 5 cazuri, iar Alba a înregistrat 6. Botoșani, Gorj, Harghita și Mehedinți au raportat câte 8 insolvențe fiecare. Chiar dacă valorile sunt mici, evoluțiile diferă mult. Gorjul a avut o creștere de 14,29%, iar Harghita a înregistrat un număr dublu față de anul anterior. În schimb, Mehedinți și alte județe au consemnat scăderi, potrivit datelor ONRC, preluate de Digi24.

Cele mai afectate domenii

Cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul. În aceeași categorie intră și activitățile de reparare a autovehiculelor și motocicletelor. În total, aici au fost raportate 185 de cazuri. Chiar dacă sectorul a rămas pe primul loc, numărul insolvențelor a fost mai mic cu 26,29% față de primele două luni din 2025. Pe locul al doilea s-au aflat construcțiile, cu 166 de cazuri și o scădere de 9,29%. Industria prelucrătoare a ajuns la 97 de insolvențe, iar reducerea a fost de 18,49%.

Transportul și depozitarea au înregistrat 84 de insolvențe în primele două luni din 2026. Și în acest domeniu s-a observat o scădere importantă, de 26,32%. Chiar dacă mai multe sectoare economice au raportat reduceri față de anul trecut, totalul național a continuat să crească. Situația arată că dificultățile s-au distribuit diferit între domenii și regiuni. Unele județe au fost afectate mai sever, iar anumite activități economice au rămas vulnerabile. Datele sugerează că presiunile economice persistă și că multe afaceri continuă să funcționeze într-un climat instabil.

Perspective pentru mediul de afaceri

Datele pentru ianuarie și februarie 2026 arată că insolvențele au crescut la nivel național și confirmă o perioadă dificilă pentru mediul economic din România. În total, 1.091 de firme și PFA-uri au apelat la procedura de insolvență. Bucureștiul și Clujul au rămas în fruntea clasamentului, dar și alte județe au înregistrat creșteri importante în privința numărului firmelor ce au intrat în insolvență. Maramureșul și Aradul ies în evidență prin avansurile procentuale foarte mari. Situația demonstrează că presiunea financiară nu se manifestă uniform în toate regiunile țării.

Analiza pe domenii economice arată că cele mai afectate sectoare au fost comerțul, construcțiile, industria prelucrătoare și transporturile. Chiar dacă în unele ramuri au existat scăderi față de anul trecut, contextul general rămâne tensionat. Creșterea totalului național indică probleme persistente pentru multe entități economice. În ansamblu, începutul anului 2026 reflectă un climat economic fragil, în care numeroase afaceri întâmpină dificultăți de adaptare și de supraviețuire.