Ministerul Dezvoltării raportează depășirea cu 39% a țintei PNRR pentru renovarea energetică a clădirilor publice. Documentele beneficiarilor sunt încă verificate

Clădirile generează aproximativ 40% din emisiile de CO₂ la nivelul Uniunii Europene. Performanța lor energetică influențează consumul pe perioade îndelungate. Modernizarea fondului construit are astfel un rol important în tranziția energetică.

Renovarea energetică presupune planificarea și coordonarea mai multor etape tehnice. Resursele europene au permis desfășurarea simultană a lucrărilor în numeroase comunități. Investițiile au fost derulate prin programe distincte, incluse în structura PNRR.

Peste 1,9 milioane de metri pătrați de clădiri publice au fost renovate

Prin Componenta 5 – Valul Renovării, România avea de renovat energetic 1.375.231 de metri pătrați de clădiri publice. Documentele încărcate în platforma ministerului indică o suprafață finalizată de 1.907.482 de metri pătrați. Nivelul declarat depășește cu aproximativ 39% obiectivul stabilit prin PNRR. Programul a finanțat renovări moderate, aprofundate și integrate, în funcție de caracteristicile fiecărui proiect. Rezultatele aferente Componentei 10 – Fondul Local se situează, de asemenea, peste pragul asumat. Suprafața înscrisă în documentații ajunge la 1.120.713,39 metri pătrați, față de o țintă de 1.067.108,66 metri pătrați.

„Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau școli cu o eficiență energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuințe, dar și bani publici economisiți în cazul facturilor de energie a clădirilor publice renovate. Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Lucrările rezidențiale au ajuns la 4,65 milioane de metri pătrați

Valul Renovării a avut o țintă distinctă pentru clădirile rezidențiale. Obiectivul stabilit prin PNRR a fost de 3.261.404 metri pătrați. Până la termenul din 30 august, autoritățile și ceilalți beneficiari au declarat 4.655.200 de metri pătrați finalizați. Diferența față de nivelul asumat este de aproximativ 43%.

Ministerul verifică acum respectarea cerințelor prevăzute în ghidurile de finanțare. Direcția responsabilă va solicita clarificări unde este necesar și va centraliza rezultatele finale. „Dacă toate documentațiile sunt în regulă, nu vom pierde niciun euro la Ministerul Dezvoltării”, a afirmat Cseke Attila.

Instituția a gestionat 5.871 de contracte în cadrul planului. Responsabilitățile sale au inclus 19 jaloane și ținte legate de reforme, plus alte 30 aferente investițiilor. Portofoliul investițional a cuprins 12 investiții și subinvestiții. Printre reformele realizate se numără Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor și Registrul Național al Clădirilor. Ministerul menționează și legislația privind zonele metropolitane, consorțiile administrative și digitalizarea procedurilor de autorizare.

România a urmărit separat renovările aprofundate

Abordarea României este evidențiată în Raportul special nr. 20/2026 al Curții de Conturi Europene. Documentul analizează investițiile pentru eficiența energetică a locuințelor finanțate prin PNRR. România a fost singurul stat membru care a asociat unei măsuri o țintă explicită pentru renovarea aprofundată. Auditorii au constatat că asemenea intervenții nu au fost suficient urmărite în ansamblul mecanismului european, potrivit MDLPA.

Renovarea moderată presupune reducerea emisiilor de CO₂ cu 30% până la 60%. În cazul lucrărilor aprofundate, scăderea depășește 60%, potrivit explicațiilor ministerului. România a negociat și includerea renovării integrate. Tipul de intervenție permite combinarea măsurilor pentru eficiență energetică cu lucrările de consolidare seismică.