Vadul comercial s-a mutat pe monitor. Marketplace-ul aduce trafic, nu profit garantat. iar comisionul poate ajunge la 25%

Vadul comercial s-a mutat pe monitor. Marketplace-ul aduce trafic, nu profit garantat. iar comisionul poate ajunge la 25%
Marketplace online aduce trafic și clienți, dar comisioanele, logistica și retururile pot reduce puternic marja micilor comercianți. Sursa foto: Pixabay
Un magazin online poate avea produse bune, prețuri corecte și o echipă competentă. Dar poate să nu aducă suficienți clienți pe propriul site. Aici începe promisiunea marketplace-ului: acces rapid la un vad comercial deja construit, cu trafic, plăți, recenzii și, uneori, logistică la pachet.

Modelul seamănă cu galeriile comerciale dezvoltate în jurul hipermarketurilor. Retailerul mare nu mai câștigă doar din marfa pusă pe raft. Încasează și din spațiul oferit altor comercianți atrași de același trafic. În online, spațiul este pagina de produs, rezultatul căutării, infrastructura de plată și accesul la baza de cumpărători.

Diferența este că micul comerciant nu plătește o chirie fixă pe metri pătrați. De regulă, plătește un procent din vânzare și, în funcție de model, costuri pentru logistică, promovare sau servicii suplimentare. Marketplace-ul îi poate accelera afacerea, dar simpla prezență pe platformă nu spune dacă fiecare comandă rămâne profitabilă.

eMAG, Altex, AboutYou, Trendyol sau Compari.ro arată aceeași direcție. Platforma nu mai vrea doar să vândă propriile produse. Își deschide traficul către alți comercianți și monetizează accesul la cumpărător.

AboutYou a lansat recent marketplace-ul în România, cu peste 1.000 de selleri și mai mult de 160.000 de produse. Platforma nu cere taxă de listare, dar aplică propriile comisioane, iar comercianții pot plăti separat pentru logistică sau promovare.

Tarek Müller, cofondator și co-CEO al grupului, rezumă avantajul pe care îl vinde platforma. „Marketplace-ul nostru este deschis brandurilor europene de fashion de orice dimensiune. De la înscriere la lansare, onboardingul durează doar câteva săptămâni.”

Accesul rapid la milioane de cumpărători este însă doar începutul calculelor. Comerciantul trebuie să adune costul produsului, comisionul, transportul, returul, ambalarea și publicitatea. Dacă marja este mică, creșterea volumului poate însemna mai multe comenzi fără o creștere similară a profitului.

Comisionul este chiria galeriei digitale

eMAG arată în centrul său de informare un comision la vânzare între 7% și 25%, în funcție de categorie. Nu există cost de listare, abonament sau administrare a contului. Dacă sellerul folosește Fulfilment by eMAG, apar separat costuri de procesare și depozitare.

Un produs vândut cu 100 de lei nu lasă 100 de lei comerciantului. La un comision de 15%, rămân 85 de lei înaintea celorlalte costuri ale afacerii. Marketplace-ul cumpără, în esență, o parte din marjă în schimbul traficului și infrastructurii sale.

Sorin-Adrian Dochian, country manager Compari.ro, pune costul chiar în centrul competiției dintre platforme. „Cel mai puternic argument al nostru este, desigur, eficiența costurilor. Suntem mult mai flexibili în ceea ce privește structura comisioanelor.”

Compari.ro spune că lucrează cu procente de 3%-5,5%, sub nivelurile practicate de platformele generaliste mari. Faptul că un marketplace își promovează comisionul mai mic arată cât de sensibilă este această cheltuială. Traficul valorează doar dacă prețul lui lasă loc unei marje sănătoase.

Să fii listat nu înseamnă să fii văzut

Galeria comercială are încă o asemănare cu marketplace-ul. Faptul că un magazin este în clădire nu înseamnă că toți clienții vor intra în el. În online, raftul este înlocuit de algoritmul de căutare, rating, disponibilitatea produsului, preț și viteza livrării.

Mihai Lupașcu, Selection Growth Senior Director la eMAG Marketplace, spune că sellerul trebuie să lucreze în continuare la lucrurile de bază. „Nu trebuie să lanseze produse doar de dragul de a le lansa. M-aș uita la competitivitatea produselor mele, să le am pe stoc.”

Datele prezentate de el arată că sellerii care folosesc programele Emag cresc mai repede decât cei care doar listează produse. Pentru vânzarea cross-border, compania estimează un potențial de creștere a vânzărilor de 20%-30%.

Dar aici apare o nouă dependență. Cu cât comerciantul folosește mai mult infrastructura platformei, cu atât o parte mai mare din afacere se mută în ecosistemul altcuiva.

Clientul cui rămâne?

Aceasta este una dintre diferențele importante dintre magazinul propriu și marketplace. Pe propriul site, comerciantul controlează prezentarea, campaniile și relația de după cumpărare, în limitele regulilor de date. Pe o platformă mare, relația este intermediată.

Clientul poate cumpăra un produs al unui seller mic fără să rețină numele magazinului. El intră în Emag, AboutYou sau alt marketplace, caută produsul și își construiește încrederea în primul rând în platformă. Pentru seller, vânzarea există, dar valoarea de brand poate rămâne mai mică.

Schimbarea se vede și în modul în care platformele controlează descoperirea produsului. Lupașcu spune că instrumentele de inteligență artificială schimbă căutarea: „Deja clienții nu mai cumpără după specificații, cumpără după nevoi. Pur și simplu întreabă.”

Asta poate ajuta sellerul să fie descoperit, dar îi reduce și mai mult controlul asupra drumului clientului. Algoritmul decide ce produse intră în răspuns, în ce ordine și în ce context. Micul comerciant ajunge să concureze nu doar prin produs și preț, ci și pentru vizibilitate într-un spațiu pe care nu îl administrează.

Marketplace-ul poate înlocui chiar magazinul propriu

Pentru unele afaceri mici, compromisurile pot avea sens. Compari.ro arată că peste 200 de comercianți au ales în 2026 modelul „marketplace only”. Ei pot vinde fără să mai opereze propriul magazin online.

Dochian spune că acest lucru nu trebuie privit ca o soluție identică pentru toți. „Retailerii au acum posibilitatea de a alege modelul care se potrivește cel mai bine obiectivelor lor de business. Dacă scopul lor este atragerea de trafic direct către propriile platforme, pot continua modelul pay-per-click.”

Alegerea spune mult despre direcția comerțului online. Un antreprenor poate investi în propriul site, marketing, plăți și logistică. Sau poate cumpăra o parte dintre aceste servicii de la o platformă cu milioane de utilizatori.

Pentru afacerea foarte mică, a doua variantă poate reduce costul de intrare. Pentru una care începe să crească, apare însă altă întrebare. Marketplace-ul rămâne un canal sau devine infrastructura fără de care afacerea nu mai funcționează?

Mai multe vânzări nu înseamnă automat mai mult profit

Marketplace-ul poate oferi ceea ce un magazin mic cumpără greu singur: trafic, notorietate, tehnologie, plăți, logistică și acces internațional. Poate transforma o afacere locală într-un seller regional fără investiția necesară pentru deschiderea unor magazine sau site-uri în fiecare țară.

Dar platforma nu preia riscul comercial. Produsul trebuie cumpărat sau fabricat, stocul trebuie finanțat, retururile costă, iar prețul rămâne sub presiunea concurenței afișate la câteva clickuri distanță.

De aceea, cifra de afaceri generată prin marketplace spune doar o parte din poveste. Pentru micul comerciant contează marja rămasă după costuri. Contează și dacă afacerea poate funcționa în afara platformei.

În vechiul retail, un magazin accepta chiria mare într-o galerie comercială pentru că acolo veneau clienții. În comerțul online, chiria a devenit comision, iar galeria este un algoritm. Modelul funcționează și se extinde tocmai pentru că accesul la vad are valoare. Profitul sellerului, însă, începe abia după ce această valoare este plătită.

0 comentarii