Probleme în distribuirea miliardelor SAFE. Rheinmetall are aproape 70% din contracte, prin negociere directă, nu licitații

Programul SAFE reprezintă un moment de cotitură pentru modernizarea Forțelor Armate, însă implementarea actuală stârnește controverse majore la nivel instituțional. Un document de lucru avertizează că erorile de gestionare pot transforma această șansă în risc. Autorii raportului subliniază că miza este modernizarea tehnologică fără precedent a României de după Revoluție.

Totuși, aceștia precizează că „refuzul utilizării finanțării de 16,68 mld. EUR ar fi o eroare istorică”. Documentul instituțional arată clar că „nu programul este problema, ci implementarea” defectuoasă realizată de autoritățile de la București.

Monopolul Rheinmetall și riscul dependenței tehnologice

Una dintre cele mai grave probleme identificate este concentrarea masivă a contractelor către un singur grup industrial german. Aproximativ 68% din valoarea totală a programului ar urma să fie atribuită gigantului Rheinmetall fără proceduri competitive deschise.

Această situație este considerată extrem de periculoasă pentru securitatea națională pe termen lung. Documentul avertizează că „o asemenea dependență este neobișnuită în NATO și poate crea vulnerabilități strategice”. Experții se tem că centralizarea achizițiilor va afecta grav mentenanța și aprovizionarea armatei în deceniile următoare, conform Financial Intelligence.

În acest context, nouă din cele cincisprezece contracte sunt planificate prin proceduri de negociere directă, fără licitații. Mulți producători europeni competitivi par să fi fost ignorați complet în timpul acestor negocieri opace. Autorii raportului insistă că „implementarea sub standard” ar putea duce la recuperarea fondurilor de către Uniunea Europeană. Această suspiciune de favorizare a unor companii specifice pune în pericol întreaga finanțare de la Bruxelles.

Creșteri de preț inexplicabile și incertitudinea industrială

Analiza scoate la iveală majorări de costuri de până la 47% apărute în doar câteva luni de zile. Aceste măriri de prețuri nu au justificări documentate clare, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența fondurilor. De asemenea, localizarea industrială promisă în România rămâne un subiect plin de date contradictorii și promisiuni neclare. Localizarea producției este vitală, însă raportul notează o „pierdere de beneficii pentru industria românească” prin reducerea clauzelor de offset.

„România trebuie protejată atât de furnizorii care își cresc prețurile, cât și de propria grabă birocratică” arată documentul.

Transferul unor programe de armament către alte instituții, precum Ministerul de Interne, este considerat o decizie discutabilă. Raportul menționează că aceste decizii strategice par luate fără implicarea clară a armatei, care este utilizatorul final. Lipsa de transparență și justificările insuficiente pentru evitarea competiției deschise pot atrage sancțiuni dure din partea OLAF.

Anchete parlamentare

În fața acestor vulnerabilități, documentul propune măsuri radicale pentru a proteja interesele financiare și strategice ale statului. Se sugerează chiar și „înființarea unei comisii parlamentare de anchetă” pentru a analiza modul de derulare a procedurilor. Autorii cer audierea conducerii militare și solicitarea tuturor documentelor justificative care au stat la baza acestor contracte enorme. Există un risc iminent de sesizare a Curții de Conturi Europene în cazul unor nereguli grave.

La nivel național, posibile anchete DNA sau ANI ar putea bloca procesul de modernizare a înzestrării militare. Documentul concluzionează că acceptarea oricărei forme de execuție fără remedierea vulnerabilităților fundamentale ar fi o eroare istorică. România se află într-un moment critic în care trebuie să aleagă între rigoare și vulnerabilitate. Modernizarea armatei depinde acum de capacitatea autorităților de a corecta rapid aceste proceduri controversate din programul SAFE.