Se pregătește un proiect de 5 miliarde de dolari pentru aprovizionarea cu gaze în Asia Centrală. Noua rețea ar conecta cinci țări 

Securitatea energetică devine o prioritate tot mai importantă pentru statele din Asia Centrală, pe fondul diferențelor dintre resursele disponibile și necesarul de consum.

În acest context, cooperarea regională ar putea contribui la reducerea vulnerabilităților energetice. Discuțiile vizează atât dezvoltarea infrastructurii, cât și posibilitatea unor schimburi comerciale mai flexibile între țările producătoare și cele dependente de importuri.

O rețea de peste 3.000 de kilometri pentru transportul gazelor

Inelul de Gaze al Asiei Centrale ar conecta Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul prin peste 3.000 de kilometri de conducte noi și modernizate. Propunerea a fost discutată la cea de-a doua ediție a Forumului Petrolului și Gazelor din Asia Centrală, organizat la Tașkent.

Expertul kazah în energie Askar Ismailov a prezentat pentru prima dată ideea la ediția inaugurală a forumului, în 2025. El estimează că infrastructura principală ar costa 5 miliarde de dolari (4,46 miliarde de euro), inclusiv 2 miliarde de dolari (1,78 miliarde de euro) pentru construcții noi și 3 miliarde de dolari (2,68 miliarde de euro) pentru modernizare și digitalizare. Potrivit expertului, rețeaua propusă ar putea transporta aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

Cum ar putea beneficia cele cinci țări de o rețea comună de gaze

Propunerea reflectă diferențele dintre resursele de gaze, infrastructura și cererea din Asia Centrală. Turkmenistanul, care dispune de rezerve considerabile, ar putea câștiga noi clienți regionali, în timp ce celelalte țări ar putea avea mai multe opțiuni de aprovizionare. Ismailov este în prezent consilier al Global Gas Centre, o organizație nonprofit cu sediul la Geneva, care reunește directori și experți din industria gazelor și este implicată activ în promovarea propunerii.

„Proiectul Inelului de Gaze este unul foarte interesant, deoarece va consolida securitatea aprovizionării tuturor acestor țări”, a declarat pentru Euronews Valérie Ducrot, directoarea executivă a centrului. Uzbekistanul este atât un mare producător, cât și un mare consumator de gaze, cererea crescând în timpul iernii. Kazahstanul produce, de asemenea, gaze, dar o mare parte din resursele sale se află în vestul țării, departe de principalele centre populate.

Kârgâzstanul depinde de gazele importate, în timp ce Tadjikistanul produce cea mai mare parte a energiei electrice din hidroenergie, dar importă și gaze. Tadjikistanul a importat 126,4 milioane de metri cubi din Uzbekistan în prima jumătate a anului 2026, potrivit Ministerului Energiei. Țările fac deja schimburi transfrontaliere de gaze. Rețeaua propusă ar urma să se bazeze pe aceste conexiuni, adăugând noi tronsoane și modernizând conductele existente pentru a permite fluxuri mai flexibile.

„Atunci când Uzbekistanul sau alte țări din Asia Centrală, precum Kârgâzstanul sau Tadjikistanul, au nevoie de mai multe gaze în timpul iernii, putem folosi sistemul în sens invers”, a declarat Assylbek Jakiyev, președintele PetroCouncil Kazakhstan, o asociație a industriei petrolului și gazelor. El descria posibilitatea inversării fluxurilor, nu un mecanism de operare deja convenit.

Finanțarea și acordurile dintre guverne rămân de stabilit

Ismailov a declarat că societatea națională de petrol și gaze din Uzbekistan, Uzbekneftegaz, și-a exprimat interesul după discuții preliminare. El a mai spus că Global Gas Centre a semnat în luna mai un memorandum de înțelegere cu autoritățile din Karakalpakstan, o republică autonomă din Uzbekistan. De asemenea, a relatat despre discuții cu potențiali investitori din China și Orientul Mijlociu.

Dincolo de finanțare, proiectul ar necesita acorduri privind volumele de gaze furnizate, regulile de tranzit și operarea conductelor interconectate, inclusiv stabilirea tronsoanelor care ar putea transporta gaze în ambele direcții. Nu au fost anunțate în mod public o structură finală de finanțare, un acord între guvernele tuturor celor cinci țări sau un calendar al construcției. Costurile și capacitatea estimate rămân evaluări ale susținătorilor propunerii.

Uzbekistanul își intensifică explorările pe fondul scăderii producției de gaze

Uzbekistanul încearcă să consolideze producția internă, în paralel cu dezvoltarea conexiunilor regionale. Marile întreprinderi industriale au produs 24,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale în perioada ianuarie–august 2026, în scădere cu 16,3% față de anul precedent, potrivit statisticilor naționale. În cadrul unei evaluări din octombrie, autoritățile uzbece au raportat că anul acesta au fost descoperite cinci noi zăcăminte de gaze și condensat și că au fost forate 80 de sonde între ianuarie și septembrie, fiind planificate alte 40 pentru ultimul trimestru.

„Gazele naturale rămân un pilon fundamental al sistemului energetic al Uzbekistanului”, a declarat Denis Borodenok, reprezentant al UNG Overseas, o filială deținută integral de Uzbekneftegaz și coorganizatoare a forumului de la Tașkent. Guvernul urmărește, de asemenea, intensificarea explorărilor la adâncimi mai mari în regiunea Ustiurt și adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea producției din zăcămintele existente. Forajele interne și conexiunile transfrontaliere abordează aspecte diferite ale securității energetice: creșterea producției și facilitarea distribuției resurselor.

Legături energetice mai strânse cu Azerbaidjanul și Europa

Forumul de la Tașkent a discutat și oportunitățile de consolidare a legăturilor energetice dintre Asia Centrală, Azerbaidjan și piețele europene. Assylbek Jakiyev, de la PetroCouncil Kazakhstan, a declarat că o cooperare mai strânsă cu Azerbaidjanul și Uniunea Europeană ar putea ajuta producătorii din Asia Centrală să își extindă exporturile de hidrocarburi.

Unele parteneriate încep deja să prindă contur. SOCAR din Azerbaidjan, BP din Marea Britanie și Uzbekneftegaz sunt partenere într-un proiect de explorare a petrolului și gazelor din regiunea Ustiurt, în Uzbekistan. Azerbaidjanul furnizează, de asemenea, gaze naturale țărilor din Uniunea Europeană prin Coridorul Sudic de Gaze. Livrările au ajuns la 12,5 miliarde de metri cubi în 2025, potrivit Comisiei Europene. UE și Azerbaidjanul și-au reafirmat parteneriatul energetic extins în martie 2026, potrivit Euronews.