Ce șanse de redresare a echilibrului energetic are România. Finalizarea proiectelor hidro începute, o soluție cu perspective slabe de materializare

Creșterea tarifelor la energie electrică este o realitate cu care românii se confruntă deja. În a doua jumătate a lui 2025, țara noastră a înregistrat o scumpire de 58,6%, față de primul semestru al anului trecut, în condițiile în care în restul Uniunii Europene prețurile au fost relativ stabile, potrivit datelor Eurostat.

Evoluția ascendentă a continuat și în 2026, accelerată de starea de alertă energetică prelungită. Ministerul Energiei estima o creștere moderată a tarifelor la energie, de până la 10% pentru perioada următoare. Însă este posibil ca acest prag să fie depășit.

„România nu are o strategie energetică validă”

Senatorul Eugen-Cristian Șipoș, membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, consideră că totul pornește de la o problemă de echilibru și planificare strategică. „Specialiștii o numesc trilemă pentru că, de fapt, acest echilibru are trei componente: disponibilitate, accesibilitate și interacțiunea cu mediul. În România s-a pus un accent nejustificat pe cea de-a treia componentă, în timp ce primele două au fost neglijate complet. Astfel, s-au închis sectoare de producție întregi fără să se pună nimic în loc. Cărbunele este cel mai bun exemplu. De asemenea, și sectorul hidro, și cel nuclear nu se simt prea bine”, afirmă Șipoș. Care consideră că, având în vedere motivele invocate, consumatorii nu se pot aștepta la nimic bun în următoarea perioadă.

O altă cauză menționată de interlocutorul nostru este cea a lipsei unei planificări strategice. „Regula energetică spune că, dacă azi planifici prost, vei simți efectele timp de zeci de ani. La ora actuală, România nu are o strategie energetică validă. Ceea ce, cu mare pompă, ex-ministrul Burduja a lansat la sfârșitul anului 2025 este cel mult o listă de dorințe. Chiar și așa, acest document este la ora actuală pe de-a-ntregul perimat, depășit de realitate”, afirmă senatorul.

În opinia sa, situația cu care ne confruntăm în prezent este cauzată de o „serie lungă de decizii arbitrare luate de-a lungul timpului de miniștrii energiei, în special de Virgil Popescu, Sebastian Burduja și, nu în ultimul rând, Bogdan Ivan. Efectele le vom simți pentru mult timp de acum înainte.”

Soluții există, cum le aplicăm?

Actuala criză energetică traversată de România are ca principală cauză debitul scăzut al Dunării, care a impus închiderea Unității 1 de la Cernavodă la finalul lunii iulie și a Unității 2 în august. Iar previziunile hidrologice au impus prelungirea stării de alertă energetică până la 31 octombrie.

Senatorul consideră însă că există o serie de măsuri care pot ajuta la remedierea acestei situații, dar „ele trebuie puse într-o ordine firească, de merit. Practic, situația trebuie abordată strategic.”

Pe lista acestora se află mai multe „măsuri de bun-simț” care pot să acționeze în sensul restabilirii echilibrului energetic. „Putem să vorbim despre stocare de mare putere, stocare hidro, la nivel de operator pe sistem de transport al energiei electrice. De asemenea, este absolut necesar ca investițiile pornite și aflate în diferite faze de execuție – unele foarte avansate – să fie finalizate. Există o serie de centrale hidro aflate în această situație, apoi putem să discutăm și despre centrala pe gaze de la Iernut. De asemenea, oprirea decarbonizării și salvarea a ceea ce se mai poate salva din sectorul energetic carbonifer. Este de analizat și ceea ce se va întâmpla la Ișalnița și la Turceni, unde au fost alocați bani prin PNRR pentru construirea a două centrale noi pe gaze”, precizează Șipoș.

Dar, potrivit acestuia, la una dintre licitații nu s-a prezentat nimeni. „Iar la Turceni a câștigat o firmă de apartament din Odorheiu Secuiesc, fără niciun fel de expertiză în această zonă, având în spate niște firme din Ungaria care, la rândul lor, au în spate niște firme din China”, susține senatorul.

Termenele de execuție nu se suprapun

În contextul actual al crizei energetice, stocarea devine o componentă „foarte importantă, poate cea mai importantă dintre toate”, subliniază Șipoș.

Dar nu este singura. „Aș mai adăuga aici o măsură prevăzută și în planul RET al Transelectrica, și în PNIESC, și în actuala strategie energetică a României – așa cum e ea –, și anume închiderea inelului de 400 kV între Gădălin și Suceava. Degringolada din managementul energetic al statului românesc poate fi observată studiind termenele de execuție din cele trei documente invocate. Luate două câte două, nu se suprapune niciunul”, punctează senatorul.

Referitor la finalizarea proiectelor mari de producție a energiei electrice, aflate în stadii avansate, Eugen-Cristian Șipoș nu este foarte optimist: „Au fost o serie de inițiative legislative care au vizat finalizarea proiectelor hidroenergetice începute. Am contribuit și noi prin adăugarea, la aceste proiecte cuprinse în Ordonanța 175, a construirii centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Din păcate, evoluția acestor proiecte a fost destul de sinuoasă, au fost contestate inclusiv la Curtea Constituțională de către președintele Nicușor Dan. Într-un final, proiectul a fost deblocat. Vom vedea ce se va întâmpla în continuare. Dar, având în vedere comportamentul de până acum și lipsa de decizie din sistem, personal nu sunt foarte optimist cu privire la finalizarea acestor proiecte”, conchide interlocutorul nostru.

Eugen-Cristian Șipoș participă la evenimentul „Argument pentru Energie”

Senatorul Eugen-Cristian Șipoș va participa la evenimentul „Argument pentru Energie”, în cadrul căruia reprezentanți ai autorităților, specialiști și lideri din industrie vor analiza și dezbate deciziile care vor influența viitorul sectorului energetic românesc.

Evenimentul, organizat de platforma națională de dezbatere strategică și politici publice „Argument pentru România”, va avea loc joi, 8 octombrie, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, cu începere de la ora 9:30. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, pentru confirmări puteți trimite un mesaj pe adresa: [email protected]