Nicu Vasile: România nu își mai poate permite finanțarea consumului pe datorie. Aproape 84 de miliarde de euro ajung la scadență în perioada 2027-2030

„România trebuie să aleagă între o economie bazată pe consum și una bazată pe producție, procesare și investiții. România intră într-o perioadă extrem de dificilă pentru finanțele publice. În următorii patru ani, statul trebuie să refinanțeze aproximativ 83,9 miliarde de euro numai din principalul datoriei publice ajunse la scadență, fără a include deficitele viitoare, dobânzile și noile împrumuturi”, afirmă Nicu Vasile, preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă (PNADD).

Totodată, el atrage atenția asupra raportului dintre cheltuielile cu asistența socială și investițiile publice.

„În 2026, se estimează că statul va cheltui cu asistența socială 249,2 miliarde de lei, adică 12,2% din PIB. Investițiile publice sunt proiectate la 160 de miliarde de lei. Această comparație nu înseamnă că România nu trebuie să își protejeze populația vulnerabilă. Asistența socială este necesară și trebuie menținută pentru cei care au nevoie de ea”, susține președintele PNADD.

În opinia sa, banii publici ar trebui orientați într-o măsură mai mare către investiții productive.

„Dacă banii publici sunt transformați în investiții productive, cu un grad mare de multiplicare, cum ar fi în fabrici, procesarea alimentară, energie, infrastructură, agricultură performantă, cercetare și educație profesională, economia ar genera locuri de muncă, venituri, profituri, taxe, contribuții, exporturi și creștere economică. În schimb, o economie dependentă de consum și transferuri sociale riscă să intre într-un mecanism falimentar pentru țară. Împrumuturi, consum, importuri, deficit comercial, noi împrumuturi, dobânzi și taxe mai mari”, explică acesta.

Investiții de 5,313 miliarde de lei în industria prelucrătoare

Nicu Vasile apreciază că au fost făcuți pași pentru sprijinirea investițiilor, însă la o scară încă redusă. „În 2026 există o schimbare de direcție: Guvernul a aprobat o schemă de 5,313 miliarde de lei pentru investiții în industria prelucrătoare. Este destinată inclusiv sectoarelor în care România are importuri ridicate și înregistrează un deficit comercial mare. Investițiile eligibile pornesc de la 50 de milioane de lei. În 2025, schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor au însemnat finanțări de 1,85 miliarde de euro, care au atras investiții totale de peste 4,2 miliarde de euro. Și peste 36.000 de locuri de muncă. Dar aceasta trebuie să devină o politică economică națională, nu o serie de programe izolate”, afirmă acesta.

În analiza sa, problema structurală a economiei românești este legată și de ponderea ridicată a importurilor în consum.

„Nu faptul că românii consumă. Ci faptul că o parte prea mare din consum este alimentată de importuri reprezintă problema economiei românești. Nu putem rezolva această problemă doar prin creșteri de taxe. Așa cum a făcut în ultimul an Guvernul Bolojan”, adaugă Nicu Vasile.

Acesta susține că protecția socială trebuie menținută pentru persoanele vulnerabile. Dar că dezvoltarea economică ar trebui să reducă numărul celor care depind de ajutorul statului.

„România trebuie să reducă, prin dezvoltare economică, numărul oamenilor care ajung dependenți de protecție socială. Aceasta este diferența dintre asistența socială ca soluție temporară și politica economică de dezvoltare pe termen lung”, afirmă președintele PNADD.

Nouă din zece lei încasați de stat merg către salarii, pensii și beneficii sociale

Nicu Vasile face referire și la ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, pensiile și celelalte beneficii sociale în veniturile bugetare.

„Statistica ne arată că, în primul trimestru al anului 2026, din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, 9 lei s-au dus pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale. Asta ne arată că pentru investiții în dezvoltarea țării nu mai rămâne aproape nimic”, susține acesta.

În același context, el critică presiunile pentru creșterea salariilor din sectorul public și invocă situația mediului privat.

„Statistica arată că 52.741 de firme au fost radiate în șapte luni ale anului, după ce în 2025 au fost închise 144.000 de firme. Aceste cifre ascund în spate zeci de mii de șomeri. Dar pentru liderii confederațiilor sindicale singurul lucru care contează este creșterea salariilor la stat”, afirmă Nicu Vasile.

Reforma administrației publice nu mai poate fi amânată

De asemenea, echilibrarea finanțelor publice presupune și reformarea administrației.

„Statul român are nevoie de reforma sectorului public. De la primării la ministere și agenții, peste tot trebuie operate reduceri de personal. Două treimi dintre comunele din România nu își pot acoperi cheltuielile din propriile venituri și au nevoie în fiecare an de bani suplimentari de la buget, iar 1.500 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori”, susține președintele PNADD.

Nicu Vasile indică și domeniile către care ar trebui direcționate cu prioritate investițiile publice. Printre acestea se numără industria prelucrătoare, procesarea produselor agricole și alimentare, energia, infrastructura de transport și cea agricolă, cercetarea, inovarea și digitalizarea.

Strategia propusă vizează, de asemenea, dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, consolidarea lanțurilor interne de producție, reducerea importurilor în sectoarele în care România are avantaje competitive și creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată.

„Fiecare leu împrumutat trebuie să aibă o întrebare în spate: «Ce produce?». Aceasta trebuie să fie noua regulă a politicii economice. Dacă împrumutăm bani pentru consum, datoria rămâne și va crește cu dobânda. Dacă investim banii într-o capacitate productivă competitivă, aceasta poate genera producție, profit, locuri de muncă, exporturi și venituri bugetare”, afirmă președintele PNADD.

Nicu Vasile susține că România trebuie să își schimbe modelul economic și să direcționeze mai multe resurse către producție, procesare și investiții, pentru a reduce dependența de importuri, împrumuturi și transferuri sociale.